Arealul de bază al culturii Usatovo este cuprins între bazinul Nistrului de Jos și estuarul Hadjibei a râului Cuialnicul Mic. Cele mai estice descoperiri certe sunt înregistrate pe malul drept al râului Tiligul la Zmeinaya Balka. În partea de vest, pe malul stâng al Prutului, au fost documentate patru puncte cu descoperiri și anume: Dancu (r-nul Hâncești), Sărata Răzeși și Tochile Răducani (r-nul Leova). Distanța dintre cel mai nordic obiectiv și cel mai sudic nu depășește 20 km. Toate obiectivele au fost amplasate pe poziții dominante ale terasei superioare a Prutului (Fig. 1). Siturile la care ne referim prezentă necropole cu caracter plan (Dancu I, Dancu II, Sărata Răzeși) și tumular (Tochile Răducani). Necropola Dancu I, compusă din cinci morminte și șase gropi de cult alăturate acestora, ocupa un spațiu de cca 12×16 m, având în plan forma ovală întinsă, de la sud spre nord. Dimensiuni asemănătoare avea și necropola Dancu II, mormintele din cadrul căreia formau un semicerc, cu gropile orientate pe axa sud-vest – nord-est. Gropile mormintelor au forma dreptunghiulară, defuncții au fost depuși în poziție chircită pe spate sau pe partea stângă, orientați cu precădere spre nord-vest. Inventarul mormintelor este compus din vase ceramice, unelte de bronz, corn, silex și piatră. Majoritatea mormintelor aveau alăturate câte o groapă de cult de formă circulară. Nu deținem informații cu referire la complexele funerare de la Sărata Răzeși, necropola fiind parțial sau totalmente distrusă; de aici provin șapte vase ceramice. Observațiile stratigrafice asupra tumulului de la Tochile Răducani au permis evidențierea a patru mantale timpurii. Două mantale primare pot fi atribuite culturii Cernavoda I, acestea au fost acoperite de altele două ridicate deasupra mormintelor Usatovo nr. 25 și 26, distruse, însă cu inventarul parțial conservat, format din 10 vase ceramice. Siturile Usatovo de malul stâng al Prutului reprezintă o continuitate a tradițiilor Cernavoda I, documentate la Tochile Răducani, Sărăteni și Hănăsenii Noi. Perpetuarea locuirii zonei respective, pe lângă condițiile prielnice oferite de mediul înconjurător, poate fi legată și de prezența multiplelor vaduri pe Prut (în perioada interbelica între Leușeni și Leova au existat șase poduri), folosite ca trecătoare, dar și spații propice pescuitului.înconjurător, poate fi legată și de prezența multiplelor vaduri pe Prut (în perioada interbelica între Leușeni și Leova au existat șase poduri), folosite ca trecătoare, dar și spații propice pescuitului.