Introducere. Actualmente povara tulburărilor depresive este reprezentată de impactul puternic asupra funcționalității pacientului, deteriorării importante a calității vieții, izolării și stigmatizării individului. Aceste tulburări, cu severe și complexe implicații medicale și sociale, mai ales în contextul pandemiei COVID-19, impun o abordare pluridimensională și sistematizată a unui demers terapeutic eficient. Scopul lucrării a constat în studierea tratamentului pacienților cu tulburări depresive în contextul pandemiei COVID-19. Material și metode. Cercetarea a fost realizată în cadrul Catedrei de psihiatrie, narcologie și psihologie medicală a USMF „Nicolae Testemiţanu”. Colectarea datelor a fost efectuată în Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Cimișlia. Analiza datelor a fost realizată, utilizând programele Epi Info 2007 și EXCEL. Rezultate. Măsurile de carantină și codul roșu în Sănătate Publică au impus reorganizarea activității serviciului de sănătate mintală. Până la pandemie, majoritatea cazurilor erau de gravitate ușoară și moderată, fiind gestionate de către medicul de familie. Începând cu anul 2020, are loc creșterea cazurilor noi de tulburări depresive, se notează tendințe spre o psihopatologie moderat-severă (inclusiv cu simptome psihotice), ceea ce impunea referirea cazurilor la CCSM. Analiza datelor statistice denotă că în perioada pandemiei au crescut solicitările de examinare și tratament a pacienților cu tulburări depresive de circa două ori și de trei-patru ori - față de perioada prepandemică.Concluzii. În perioada pandemică a sporit prescrierea de antidepresive, cu preponderență a celor din grupul ISRS și efectuarea de intervenții psihoterapeutice. Această tendință va rămâne crescută și în perioada imediat următoare.