Primary hepatocellular carcinoma and viral hepatitis in Republic of Moldova
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
206 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-16 20:35
SM ISO690:2012
ŢURCANU, Adela, PINEAU, Pascal, TCACIUC, Eugen, PITEL, Ecaterina, HASSAN, Abbas. Primary hepatocellular carcinoma and viral hepatitis in Republic of Moldova . In: Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases, 2018, nr. S2(27), p. 77. ISSN 1841-8724.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases
Numărul S2(27) / 2018 / ISSN 1841-8724 /ISSNe 1842-1121

Primary hepatocellular carcinoma and viral hepatitis in Republic of Moldova

Carcinomul hepatocelular și hepatita virală cronică în Republica Moldova


Pag. 77-77

Ţurcanu Adela1, Pineau Pascal2, Tcaciuc Eugen1, Pitel Ecaterina1, Hassan Abbas1
 
1 ”Nicolae Testemițanu” State University of Medicine and Pharmacy,
2 Institut Pasteur
 
 
Disponibil în IBN: 22 august 2022


Rezumat

Background: Republic of Moldova is, actually, both for men (12.5/105) and women (5.4/105), the European country with the highest primary liver cancer (PLC) incidence. (WHO, 2017). The local forms taken by PLC as well as its mode of presentation in Moldova have been only barely, if ever described in the medical literature. Aim: to estimate the tolls taken by the different risk factors of PLC in Moldova to provide National and European Public Health decision makers more insights in the worrying local situation. Material and Methods We conducted a retrospective study on 148 PLC cases diagnosed in the tertiary healthcare Institution from Chisinau, to determine the tolls attributable to the different risk factors prevalent in Moldova and the different tumor features that result from their activities. A series of 148 primary liver tumors was analyzed for demographic features, serological and biochemical data, and clinical - survival presentation. Results: The mean age of patients was 59±10 years (range: 19-66) with a M : F sex ratio of 1: 9. Viral hepatitis as a risc factors in HCC was: HCV (55.3%), HBV (36.1%), and HDV (18.5%). HCV infected patients were characterized by a slightly higher BMI (24.0±4.0 vs 22.5±3.5, P=0.041) and smaller tumors (54.6±32.8 vs 65.9±38.4mm, P=0.0766, ns) than other patients. Patients infected from southern Moldova were overrepresented among HBV HBsAg carriers (27.7% vs 10.2%, OR=3.17, 95%CI: 1.17-9.05, P=0.012). They patients were more often tattooed than the others (22.2 vs 6.1%, OR=4.3, 95%CI: 1.1-20.2, P=0.019). Co-infected patients [HBsAg(+)/anti-HCV(+)] were likewise more often coming from the Southern region (38.8 vs 14.1%, OR=3.80, 95%CI: 1.09-12.63, P=0.0174) and more often tattooed (31.2 vs 9.5%, P=0.0308) and/or intravenous drug users (23.5 vs 7.3%, P=0.0022) than others. Patients infected with Delta were 6 years younger than other (54.0±8.3 vs 60.5±10.1 years, P=0.0041) and affected with larger tumors (75.7±9.6 vs 56.0±3.2, 0.0184). As expected, CLIP score was slightly higher in HDV than in other patients. Conclusions: A pro-active policy of screening for persistent liver infection targeting population at risk of HCC (>50 years) and coupled with administration of antivirals in positive cases should be rapidly conducted in Moldova to reduce incidence or primary liver cancer.

Actualitate: În Republica Moldova se înregistrează o creștere semnificativă a frecvenței carcinomului hepatocelular primar (CrH). Formele locale de CrH, precum și modul său de prezentare în Moldova prectic nu au fost descrise vreodată în literatura medicală. Scopul studiului este: estimarea factorilor de risc ai CrH în Moldova pentru o mai bună înțelegere a situației locale îngrijorătoare. Material și metode: Am efectuat un studiu retrospectiv pe 148 de cazuri de CrH diagnosticate întro instituție terțiară de asistență medicală din Chișinău, analizându-se caracteristicele demografice, datele serologice și biochimice la prezentare în clinică și rata de supraviețuire. Rezultate: Vârsta medie a pacienților 59 ± 10 ani. Etiologic CrH a fost: VHC (55,3%), HBV %) și HDV (18,5%). Pacienții cu VHC au fost caracterizați printr-un IMC ușor mai mare (24,0 ± 4,0 vs 22,5 ± 3,5, P = 0,041) și tumori mai mici (54,6 ± 32,8 vs 65,9 ± 38,4 mm, P = 0,0766, ns) decât ceilalți pacienți. Pacienții din sudul Moldovei au fost suprareprezentați de HBsAg (27,7% față de 10,2%, OR = 3,17, IÎ 95%: 1,17-9,05, P = 0,012), fiind mai des tatuați decât ceilalți (22,2 vs 6,1%, OR = 4,3, 95% CI: 1,1-20,2, P = 0,019). Coinfectații [HBsAg (+) / antiHCV (+)] au fost, de asemenea, mai des proveniți din regiunea de sud (38,8 vs 14,1%, OR = 3,80, IC 95: 1,09-12,63, P = 0,0174), tatuați (31,2 vs 9,5%, P = 0,0308) și / sau utilizatori de droguri intravenoase (23,5 vs 7,3%, P = 0,0022). Pacienții infectați cu Delta au fost cu 6 ani mai tineri decât ceilalți (54,0 ± 8,3 vs 60,5 ± 10,1 ani, P = 0,0041) și au fost afectați cu tumori mai mari (75,7 ± 9,6 vs 56,0 ± 3,2, 0,0184). După cum era de așteptat, scorul CLIP a fost ușor mai mare în HDV decât în cazul altor pacienți. Concluzii: O politică proactivă de screening pentru infecția hepatică persistentă care vizează populația cu risc de CrH (> 50 de ani) și asociată cu administrarea de antivirale în cazuri pozitive ar trebui să fie rapid realizată în Moldova pentru a reduce incidența sau carcinomul hepatic primar.