Basarabeni în Gulag: Vladimir Bușilo
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
375 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-13 09:23
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(=135.1)(478) (9)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
POSTICĂ, Elena. Basarabeni în Gulag: Vladimir Bușilo. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. , Ed. 25, 8-9 octombrie 2015, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015, Ediția 25, p. 79. ISBN 978-9975-87-007-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 25, 2015
Sesiunea "Sesiunea științifi că a Muzeului Național de Istorie a Moldovei"
25, Chisinau, Moldova, 8-9 octombrie 2015

Basarabeni în Gulag: Vladimir Bușilo

CZU: 94(=135.1)(478)

Pag. 79-79

Postică Elena
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 29 iunie 2022


Rezumat

Fenomenul deportărilor staliniste din teritoriul Basarabiei continuă să preocupe cercetătorii istorici, deși amploarea și caracteristicile lui de bază sunt bine cunoscute, ele fi ind dezvăluite în numeroase publicații apărute în spațiul ex-sovietic, inclusiv în Republica Moldova. Totuși documentele de arhivă, dar și mărturiile supraviețuitorilor Gulagului sovietic oferă încă informații inedite și detalii prețioase despre acest fenomen, în special despre destinul persoanelor supuse represiunilor. Comunicarea de față dezvăluie calvarul prin care a trecut familia lui Vladimir Bușilo din or. Comrat. Intelectuali de viță, aceștia au fost supuși represiunilor în primul an de ocupație sovietică. Capul familiei Boris Bușilo, moldovean, militar de carieră, a fost arestat în iunie 1941 și întemnițat în lagărul din Ivdel, reg. Sverdlovsk, unde a și decedat. Soția Maria Bușilo, rusoaică de naționalitate, împreună cu fi ul Vladimir, fost student al Politehnicii din Timișoara, au fost deportați în reg. Akmolinsk din Kazahstan. La baza comunicării au stat unele documente de arhivă, precum și memoriile lui Vladimir Bușilo, scrise la începutul anilor 1990, care oferă informații inedite despre destinul familiei sale de până la și după deportare, despre modul în care s-a efectuat operațiunea de deportare, condițiile de muncă și de trai în coloniile de muncă, atitudinea deportaților față de regimul sovietic ș.a. După eliberarea din Gulag, neavând posibilitatea să revină în Moldova, Vladimir Bușilo a rămas să muncească pe meleaguri străine, fi ind reabilitat în anul 1990.