Articolul precedent |
Articolul urmator |
307 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-13 14:55 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903.5(478) (95) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254) |
SM ISO690:2012 URSU, Ion, BACUMENCO-PÎRNĂU, Ludmila, CEBAN, Ion. Necropola medievală de la Lozova. Rezultatele campaniei din 2015. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. , Ed. 25, 8-9 octombrie 2015, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015, Ediția 25, pp. 40-42. ISBN 978-9975-87-007-8. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Ediția 25, 2015 |
||||||
Sesiunea "Sesiunea științifi că a Muzeului Național de Istorie a Moldovei" 25, Chisinau, Moldova, 8-9 octombrie 2015 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/903.5(478) | ||||||
Pag. 40-42 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Campania arheologică din vara anului 2015, desfășurată în necropola medievală de la Lozova-La hotar cu Vornicenii, și-a propus continuarea cercetărilor sistematice din anii 2010, 2011 și 2014, întreprinse în cadrul a două proiecte de cercetare pentru tineri cercetători, fi nanțate de Academia de Științe a Moldovei, pe parcursul cărora au fost studiate 78 de morminte, dintre care 18 înmormântări deranjate de lucrările agricole și care provin de la suprafața solului, identifi cate de noi în partea de vest a cimitirului la începutul lunii mai 2011. În vederea cercetării integrale a necropolei, activitatea noastră din acest an a fost concentrată în partea de vest a necropolei, unde a fost trasată secțiunea cu numărul VI, amplasată la sud-vest de secțiunea V, rezultând până la sfârșitul campaniei o suprafață cercetată de circa 100 m2. Materialul arheologic descoperit în stratul de cultură, la fel ca și în campaniile anterioare, este destul de sumar, reprezentând fragmente de vase de lut tipice perioadei de dominație a Hoardei de Aur, recuperate de pe suprafața zonei cercetate și din primele straturi de săpătură. Pe parcursul campaniei din acest an, au fost identifi cate și cercetate 27 de complexe funerare (numerele 78-105). Starea de conservare a scheletelor este diferită, cele aparținând adulților fi ind în mod fi resc mai bine păstrate, spre deosebire scheletele de copii, câteva morminte fi ind distruse parțial de lucrările agricole recente. La o analiză atentă a distribuirii gropilor funerare descoperite în acest an, precum și cele identifi cate în campaniile anterioare se constată organizarea mormintelor în șiruri, observânduse în perimetrul cercetat al necropolei și grupuri de morminte ce au aparținut, probabil, unor familii. Scheletele descoperite se afl au la adâncimi relativ mici. Defuncții au fost depuși în gropi trapezoidale în decubit dorsal cu brațele îndoite din coate și palmele aduse pe torace sau abdomen. Toate scheletele aveau orientarea vest (cap) – est (picioare) cu foarte mici abateri de câteva grade. Urme de sicriu, așternut sau alte elemente de amenajare a gropii nu s-au găsit, decedații fi ind depuși direct pe sol. În schimb, în mai multe morminte au fost găsite numeroase fragmente de cărbune de lemn, practică atestată și în alte cimitire medievale din spațiul de la est de Carpați. Densitatea gropilor funerare este relativ mică, doar în câteva cazuri cunoaștem situații de suprapuneri parțiale. Spre deosebire de situația din campaniile anterioare, pentru acest an se remarcă o mortalitate infantilă destul de ridicată, iar la indivizii adulți au fost identifi cate unele osteopatologii și particularități scheletice considerate a fi „adaptări funcționale și ocupaționale ale stilului de viață”. Inventarul funerar este reprezentat din piese de podoabă și port: nasturi globulari din bronz, verigi de tâmplă, cercei, mărgele, pandantive ș.a. În concluzie, putem menționa faptul că necropola medievală de la Lozova face parte din aria unui sit deosebit de important pentru reconstituirea vieții spirituale a comunităților ortodoxe din valea Bucovățului, iar continuarea cercetărilor și analiza riguroasă a întregului inventar arheologic vor oferi și alte date relevante, precum evoluția demografi că și starea de sănătate a populației din spațiul dintre Prut și Nistru în perioada constituirii și extinderii spre est a Țării Moldovei. |
||||||
|