Imitații în lumea preistorică. Din nou despre topoarele miniaturale cucuteniene din lut
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
320 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.21 (25)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
ENEA, Sergiu Constantin. Imitații în lumea preistorică. Din nou despre topoarele miniaturale cucuteniene din lut. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 26, 20-21 octombrie 2016, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2016, Ediția 26, pp. 21-22. ISBN 978-9975-87-139-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 26, 2016
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
26, Chisinau, Moldova, 20-21 octombrie 2016

Imitații în lumea preistorică. Din nou despre topoarele miniaturale cucuteniene din lut

CZU: 902/903.21

Pag. 21-22

Enea Sergiu Constantin
 
Liceul Teoretic „Ion Neculce”, Târgu Frumos
 
 
Disponibil în IBN: 27 iunie 2022


Rezumat

Ne propunem în prezenta comunicare să analizăm topoarele miniaturale din lut, imitații/replici ale unor piese macro, o categorie de artefacte despre care s-a scris mai puțin și, evident, incomplet. Baza noastră de date cuprinde artefacte preluate din literatura de specialitate și nu avem pretenția de a fi realizat o înregistrare exhaustivă a acestora. Piesele avute de noi în vedere au fost amintite de descoperitori în diferite contexte, când s-a prezentat catalogul descoperirilor, fi e alături de podoabe, fi e asociate pieselor din lut sau descoperirilor izolate. De multe ori nu s-a precizat contextul descoperirii, condițiile stratigrafi ce, asocierea cu alte piese, iar uneori nici desenele și fotografi ile publicate nu sunt de cea mai bună calitate și nu folosesc foarte mult, astfel încât suntem conștienți că pertinența concluziilor noastre are, din păcate, de suferit. În stadiul actual al cercetărilor, din punct de vedere cronologic se observă că cele mai multe piese aparțin comunităților cucuteniene (aprox. 45 de artefacte), dar au fost descoperite și în cadrul altor civilizații relativ contemporane: aspectul Stoicani-Aldeni, Gumelnița, Sălcuța, ceva mai târzii fi ind piesele de la Foltești. În afara eneoliticului nord-dunărean, astfel de piese apar în areale cronologice și geografi ce vaste; artefactele sunt precedate de cele neolitice târzii din valea Dunării Mijlocii (MMK/Lengyel) și contemporane și cu Vinča târzie, sunt preluate în cultura Funnel Beaker, de unde se răspândesc în tot centrul și răsăritul continentului. Numeric, aceste topoare miniaturale eneolitice par mai puține decât în epoca bronzului. Numărul lor este mare în bronzul timpuriu, scade semnifi cativ în bronzul mijlociu, ajungând doar la câteva exemplare în bronzul fi nal. Topoarele miniaturale din lut pot avea aceeași funcție simbolică ca și alte artefacte, cum ar fi : discurile din lut care le imită pe cele din aramă și aur, mărgelele din lut care le imită pe cele confecționate din materiale mai prețioase, colții din lut care îi imită pe cei de cerb sau mistreț, deși unele artefacte sunt miniaturale, iar altele imită piese în mărime naturală 1/1. În timp au fost emise mai multe opinii privind funcționalitatea: funcția simbolică de pandantive, amulete; dacă sunt amulete, poate au avut funcție apotropaică, de apărare și identifi care de gen (băieți – topoare, fete – alte piese).