Odată cu modernizarea societăţii, călătoriile devin o parte componentă a modului de viaţă, în special, pentru elite. După anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru la Imperiul Rus şi instalarea punctelor vamale la Prut, boierii care au rămas în Basarabia au continuat să realizeze călătorii, scopurile cărora erau legate de vacanţe, distracţie, joc, de îngrijirea sănătăţii, dar şi de soluţionarea problemelor de afaceri. Însă pentru călătoriile în Occident, inclusiv în Moldova, aceştia aveau nevoie de paşapoarte sau certificate, care urmau să le permită trecerea frontierei, respectiv, trebuiau să obţină acordul administraţiei ruse pentru a călători. Intenţia de a elibera paşapoarte anuale pentru nobilii din Basarabia, care ar permite trecerea frontierelor, a fost respinsă, drept motiv fiind invocat faptul că nobilii, deşi obţin aceste paşapoarte pentru a pleca la tratament sau a rezolva afacerile de familie şi comerciale, majoritatea le utilizează în alte scopuri. Aceştia trec frontiera, pentru a duce tratative cu funcţionarii străini, pentru a afla noutăţile, a transmite diverse date şi informaţii, a citi ziare şi reviste străine, interzise pe teritoriul Imperiului Rus. Astfel, analiza cererilor depuse de nobili pentru a obţine paşapoarte sau certificate ne permite să constatăm că printre principale direcţii erau Moldova (certificate au obţinut Iancu Russo (26 mai 1828), Iordache Râşcanu (1 iunie 1828), vornicul Constantin Paladi (la 15 iunie 1829), Teodor Krupenski (6 iunie 1829) etc.) şi Austria (A. Ermolinschi, Ia. Russo, Ştefan Rosseti) etc. Totodată, după 1812, boierii care au rămas în Basarabia au întreprins călătorii în Imperiul Rus, la Sankt Petersburg, pentru a-şi demonstra devotamentul în faţa Împăratului. Din corespondenţa dintre Catrinca, soţia lui Matei Krupenski, şi mama ei, Maria Comnen, constatăm că, în primii ani după anexare, la Petersburg se afla frecvent nobilul Balş din Basarabia, cu care aceasta discuta rezultatele alegerilor nobiliare din 1818 şi 1821, că „Strudza a fost ales mareşal al Nobilimii”, că „imfamul Pruncul vrea să devină deputat”. Astfel, deducem că, în general, călătoriile erau o parte componentă a modului de a fi al nobilimii. Prin intermediul călătoriilor, nobilii descoperă noi spaţii, iar odată cu acestea – noi modele, care le influenţează viziunea asupra diferitor valori, comportamente, moduri de viaţă, vestimentaţii, reprezentări, opţiuni etc.