Arhitectura cetăţii Tighina-Bender – fără mituri
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
480 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-19 10:02
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
728.81(478)(091) (2)
Arhitectură (635)
SM ISO690:2012
NESTEROVA, Tamara. Arhitectura cetăţii Tighina-Bender – fără mituri. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 30, 29-30 octombrie 2020, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2020, Ediția 30, p. 45. ISBN 978-9975-87-736-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 30, 2020
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
30, Chisinau, Moldova, 29-30 octombrie 2020

Arhitectura cetăţii Tighina-Bender – fără mituri

CZU: 728.81(478)(091)

Pag. 45-45

Nesterova Tamara
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 14 iunie 2022


Rezumat

Cetatea a fost prea puţin studiată. Săpături arheologice au avut loc în afara incintei, în partea opusă intrării în cetate, decoperirile au fost ajustate la cunoştinţele istorice de atunci. Materialele din turnul sud-est, cercetat în ultimii ani, au fost datate cu perioada turcească şi rusă. Majoritatea celor care au scris s-au orientat după textul lapidar al lui Soliman Magnificul, din care ar fi reieşit că cetatea de piatră a fost ridicată după campania de pedepsire a lui Petru Rareş din august-septembrie 1538. Aceeaşi informaţie este confirmată de călătorul turc Evlia Celebi, care îl numeşte pe celebrul Mimar Sinan constructor al cetăţii Bender. Aceste informaţii literare au condus la concluzia că, înainte de ocuparea turcească, cetatea, menţionată de trei ori în decursul secolului XV, ar fi fost construită din lemn, afirmaţie care este susţinută de toţi istoricii medievişti, fără a se conştientiza că în perioada lui Ştefan cel Mare cetăţile erau adaptate pentru apărare cu artileria! Legenda cu privire la participarea arhitectului Mimar Sinan la construcţia cetăţii Bender este pusă la îndoială şi din cauza prea multor soluţii tehnice neîndemânatice. Forma planului trapezoidal n-are nicio motivaţie; poarta intrării în cetate este în arc ogival şi doar golul mic de intrare este în segment de cerc de tip otoman cu bolţari în zigzag. Între acest arc şi arcul ogival al portalului intrării se formase un timpan, în spatele căruia era ascunsă partea de jos a mihrabului cu cota la cca. 0,50 m mai jos de cheia de boltă a arcului. Aşezarea geamiei deasupra pasajului boltit al trecerii este o soluţie stângace. Porţiunea de jos a mihrabului a fost adăugată, construită pe bare de fier, cu pereţii de piatră, jos – tencuită pe o carcasă din şipci. Pasajul conceput cu boltă ogivală, schimbat cu planşeu, este o soluţie de reamenajare a unei construcţii anterioare cuceririi cetăţii de către otomani. Studierea informaţiilor documentare istorice a timpurilor ce au urmat după campania de pedepsire a lui Petru Rareş, din 1538, contravine afirmaţiilor că în această perioadă la Tighina ar fi fost ridicată o cetate.