Arhitectura funerară specifică perioadei târzii a culturii Iamnaia din spaţiul carpato-nistrean
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
228 0
SM ISO690:2012
SURDU, Victoria. Arhitectura funerară specifică perioadei târzii a culturii Iamnaia din spaţiul carpato-nistrean. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 28 aprilie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2018, Ediţia V, p. 18. ISBN 978-9975-71-995-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediţia V, 2018
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie:"
Chișinău, Moldova, 28 aprilie 2018

Arhitectura funerară specifică perioadei târzii a culturii Iamnaia din spaţiul carpato-nistrean


Pag. 18-18

Surdu Victoria
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 6 iunie 2022


Rezumat

Pentru perioada târzie a culturii Iamnaia sunt caracteristice înmormântările în tumuli, determinante fiind cele secundare. Tumulii reprezintă movile de pământ, constituite din câteva mantale şi uneori înconjurate cu construcţii din piatră. Aceştia pot fi descoperiţi izolat, sau sub forma unor necropole tumulare, aranjate în lanţ sau în grupuri. Particularităţile acestora şi specificul camerei mortuare reprezintă elementele de bază în procesul atribuirii culturale. În urma analizei s-a stabilit că din cele 306 înmormântări, doar pentru jumătate din ele poate fi determinat conturul camerei. Astfel, datele statistice ne arată că cel mai des se întâlnesc camere dreptunghiulare cu colţurile rotunjite (91) şi dreptunghiulare (60). Unele complexele sunt prevăzute cu o treaptă (60) sau cu două-trei trepte (3). Fundul gropii de regulă este plat (uneori uşor albiat) şi acoperit cu rogojină. Aceasta este surprinsă sub forma unui strat (99) sau două straturi de putregai (15) de culoare brună sau albă. De asemenea, au fost observate urme de cretă (20), pete sau incluziuni (27) şi bulgări de ocru (27). La fundul camerei mortuare au fost atestate gropi mici de la pari (9), care probabil susţineau acoperişul din lemn. Acesta era construit din bârne aranjate de-a lungul sau perpendicular (68). Considerăm, că numărul acestora este mult mai mare, deoarece deseori în umplutură au fost descoperite fragmente de lemn. Rezultatele preliminare au permis identificarea caracterului uniform al construcţiilor funerare. Camera sepulcrală este dreptunghiulară prevăzută cu trepte, fundul gropii plat, cu urme de rogojină, ocru sau/şi cretă iar pereţii verticali. Uneori, putea fi acoperită cu bârne din lemn, aşezate perpendicular şi mai rar longitudinal.