Industria litică cioplită a comunităţilor neolitice de la răsărit de Carpaţi a constituit subiectul mai multor studii şi lucrări de specialitate, accentul fiind pus, cu precădere, pe tipologia artefactelor. Având în vedere originea comunităţilor Starčevo-Criş, în literatura arheologică s-a discutat mai intens pe seama trăsăturilor tehnologice ale componentelor industriei litice, fiind evidenţiate tradiţii ale epocii anterioare, dar şi elementele inovative. De asemenea, o atenţie aparte a fost acordată surselor de materii prime, însă determinările tipurilor de roci s-au făcut exclusiv macroscopic, ceea ce, uneori, poate genera confuzii. În ultimii ani s-a acordat o atenţie mai mare acestui aspect, tocmai din necesitatea identificării cât mai precise a unor posibile arii-sursă, în special pentru rocile de calitate superioară. Autorii discută pe baza industriei litice cioplite din aşezarea Starčevo-Criş de la Grumăzeşti (jud. Neamţ), aflată în zona subcarpatică a Moldovei. Deşi situl a fost cercetat în anii ’70, datele despre artefactele din piatră sunt cunoscute doar la modul general. O atenţie aparte a fost acordată obsidianului identificat în cadrul aşezării, mai ales în ultimii ani, pentru a se stabili provenienţa acestuia. Astfel, au fost analizate 10 piese, dintre care o bună parte sunt deşeuri de prelucrare, iar restul sunt segmente lamelare. Trebuie remarcat că studiul compoziţiei chimice a pieselor s-a făcut prin metoda EDXRF, care este una nedistructivă. Pentru fiecare piesă de obsidian s-au realizat câte două seturi de măsurători, fiind urmărită prezenţa următoarelor elemente: Ti, Fe, Zn, Rb, Sr, Y, Zr, Nb, Pb, Th şi U. În funcţie de concentraţia acestora poate fi stabilită zona din care a fost adusă materia primă, având în vedere că fiecare sursă are o anumită ,,amprentă” chimică. Pentru zona lanţului carpatic sunt cunoscute trei surse principale, aflate pe teritoriul Slovaciei, Ungariei şi al Ucrainei. Analiza celor 10 piese de obsidian de la Grumăzeşti a relevat faptul că toate au fost confecţionate din roci aduse din sursele carpatice, cu precădere din zona Slovaciei. Analiza obsidianului şi stabilirea surselor de provenienţă are meritul că permite o mai bună înţelegere a parametrilor industriei litice a comunităţilor neolitice, circulaţia materiilor prime şi modul de aprovizionare cu acestea. Poate nu este lipsit de importanţă faptul că situl de la Grumăzeşti se află într-o zonă cu numeroase surse de sare, unele exploatate de comunităţi Starčevo-Criş, iar clorura de sodiu putea reprezenta o marfă de schimb, pentru care se putea obţine inclusiv obsidian.