Scopul studiului este sistematizarea tehniciilor de realizare a hepaticojejunoanastomozelor (HJA) în stricturile biliare postoperatorii. Material și metode. Studiul efectuat pe un lot de 203 pacienți cu stricturi postoperatorii a căilor biliare. Majoritate pacienților (95%) au reprezentat leziuni biliare majore, clasele D-E după Strasberg. Rezolvarea cazurilor a fost în raport direct cu nivelul localizării stricturii, gradului de fibroză locală. Pentru stricturile de tip I-6(3%) cazuri am realizat coledocojejunostomii termino-laterale cu ansa Roux. În cele tip II -92(45,3%) cazuri, s-a efectuat HJA pe ansa Roux. În 90(44,3%) observații de tip III - HJA prelungită pe canalul hepatic stâng și cu drenare ambelor canale hepatice. În cele de tip IV 15(7,4%) cazuri – bihepaticojejunostomie după o prepararea a ambelor canale din hilul hepatic și drenarea ambilor canale hepatice. Rezultate. Robustețea și etanșeitatea HJA este garanția succesului. Preferăm stomie termino-laterală. Tehnica de sutură a evoluat de la cea în suturi ordinare într-un singur plan, la surget incontinuu cu sutură 6/0 PDS. Firele s-au trecut de la ansă la ductul biliar pentru transa posterioară, extramucos pentru jejun și total pentru polul biliar. Surgetul incontinuu a fost realizat cu optică chirurgicală. Drept rezultat s-a asigurat protejarea a devascularizării excesive a bontului biliar și o etanșeitate optimală a mucoaselor pentru stricturile înalte de tip III și IV. Concluzii. Punctele de vedere prezentate în acest material evidențiază potențialul surgetului incontinuu în formarea HJA.

The aim of the study is the techniques system used to perform a hepaticojejunal anastomosis (HJA) in postoperative biliary structures. Materials and methods. A retrospective study was carried out on a sample of 203 patients with postoperative structures of the biliary ducts. Most of the patients (95%) presented major biliary lesions, D-E class. The solution was chosen according to the localization and the local fibrosis degree. For type I structure - 6 cases (3%), it was made termini-lateral choledochojejunostomy with the Roux loop. For type II -92 cases (45,3%), it was performed HJA with Roux loop. In 90 cases (44,3%), it was observed the type III, in which it was performed HJA with both hepatic ducts’ drainage. And the type IV - 15 cases (7,4%), it was solved through bihepaticojejunostomy with both hepatic ducts’ drainage. Results. The robustness and tightness of HJA are guaranteeing success, choosing a termino-lateral stoma. Also, the suture technique was developed to form the ordinary in 2 layers (silk 3/0) to separate atraumatic suture 4/0 in a single layer. In addition, the threads were passed from the loop to the bile duct for the posterior trance, extramusical for jejunum and total for the bile pole. The continuous suture 6/0 with elements of microsurgical technique presents promising results now. And, the last technique enables protection from excessive devascularization of the bile stump and the ideal change of the mucous membranes. Conclusions. The views presented in this paper highlight the innovative potential of HJA technology based on modern sutures and new principles of suturing.