Actul sfânt al revenirii la trupul țării a Basarabiei (27 Martie/9 Aprilie 1918) este legat intrinsec de personalitatea omului politic conservator, cu rădăcini buzoiene, Alexandru Marghiloman. Potrivit aprecierilor sale, procesul de deznaționalizare a românilor atinsese cote mult mai alarmante în Basarabia decât în Transilvania. Momentul cel mai luminos al guvernării sale l-a constituit unirea Basarabiei cu Regatul României, în care a interferat atât cu mediul militar, cât și cu cel bisericesc ortodox. Reputatul autor al Notelor politice 1897–1924 ne oferă prețioase informații despre momentele istorice memorabile și despre starea de spirit a artizanilor acelor clipe mult așteptate, părți integrante ale proiectului multisecular de Întregire Națională. Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, a fost în accepțiunea „lordului valah” rodul providenței divine.

The holy act of reuniting with Bessarabia (March 27 / April 9, 1918) is intrinsically linked to the personality of the conservative politician Alexandru Marghiloman. According to him, the process of denationalization of Romanians had reached much more alarming levels in Bessarabia than in Transylvania. The brightest moment of his government was the union of Bessarabia with the Kingdom of Romania which interfered with both the military and the Orthodox church. The renowned author of the Political Notes 1897–1924 provides us with valuable information about the memorable historical moments and about the mood of the artisans of those long-awaited moments, integral parts of the multisecular project of National Integration. In the sense of the “Wallachian lord”, the union of Bessarabia with the Motherland, after 106 years of Tsarist occupation, was the fruit of divine providence.