Întroducere: Enterocolita ulceronecrotică fiind o patologie severă, frecvent necesită tratament chirurgical, în special la prematuri. În funcţie de etapa clinico-evolutivă şi terapia conservativă efectuată în 15-48% se pot dezvolta stenoze cicatriciale intestinale, ca rezultat al modificărilor structurale anatomice. Scopul: De a ameliora rezultatele tratamentului chirurgical al nou-născuţilor cu enterocolită ulceronecrotică. Material şi metode: În perioada 2010-2014, au fost trataţi 72 nou-născuţi cu enterocolită ulceronecrotică. În 29 cazuri greutatea la naştere a constituit 1000-1600 gr, termenul de gestaţie 29-32 săptămâni; la 38 – greutatea era 2000-2600 gr, termenul de gestaţie 32-41 săptămâni. Infecţia intrauterină a fost prezentă la 48 nou-născuţi. La 16 – diagnosticate malformaţii congenitale cardiace; la 19 – omfalită, la 57 – diverse afecţiuni în sarcină. Rezultate: Tratamentul conservator a fost efectuat la 25 nnoăus-cuţi, la 42 – tratament chirurgical. Tehnicile chirurgicale: rezecţia segmentară de intestin afectat cu anastomoză primară – 5, rezecţie segmentară de intestin cu aplicarea stomei şi refacerea amânată a continuităţii intestinale – 30, lavajul şi drenarea cavităţii abdominale – 7. La 5 pacienţi s-a dezvoltat stenoza cicatricială a intestinului după tratamentul conservativ, complicată cu ocluzie intestinală mecanică. Examenul histopatologic al intestinului afectat a stabilit atrofia mucoasei, hiperplazia foliculilor plicelor Peyer, tunica musculară cu dismaturitatea structurilor ganglioneuronale, pe alocuri cu disganglionoză se gmentară. Concluzii. Enterocolita ulceronecrotică în stadiul II şi III necesită tratament chirurgical – rezecţia segmentară a intestinului afectat, deoarece modificările morfopatologice ale intestinului devin ireversibile, cauzând ocluzie intestinală mecanică la distanţă. Pacienţii cu enterocolită ulceronecrotică cu peritonită sau perforaţie pot avea un pronostic rezervat pentru viaţă.

Introduction: Necrotizing enterocolitis is a severe pathology, frequently require surgical treatment, especially in preterm infants. Depending on the clinical stage and performed conservative therapy in 15-48% of cases the cicatricial intestinal stenosis may develop, resulting in anatomical structural changes. Purpose: To improve the results of surgical treatment of newborns with necrotizing enterocolitis. Material and methods: In the period 2010-2014 72 newborns with necrotizing enterocolitis were treated. In 29 cases weight at birth constituted from 1000 to 1600 g, gestational age 29-32 weeks; in 38 cases weight was 2000-2600 g, gestational age 32-41 weeks. Intrauterine infection was present at 48 newborns. In 16 cases the cardiac malformations were diagnosed; in 19 – omfalytis and in 57 – different disorders in pregnancy. Results: Conservative treatment was performed at 25 neonates; at 42 was performed surgical treatment. Surgical techniques: segmental resection with primary anastomosis – 5, segmental bowel resection and stoma application with delayed restoration of intestinal continuity – 30, lavage and drainage of the abdominal cavity – 7. At 5 patients cicatricial bowel stenosis developed after conservative treatment, complicated with mechanical intestinal obstruction. Histopathologic examination of affected bowel demonstrates mucosal atrophy, hyperplasia of Peyer follicles, muscular layer with immaturity of ganglioneuronale structures, sometimes with segmental disgangliosys. Conclusions: Necrotizing enterocolitis in stage II and III requires surgery – resection of affected bowels, because changes of diseased intestine become irreversible causing intestinal mechanical occlusion. Patients with enterocolitis complicated with peritonitis and perforation have a reserved prognosis for life.