Chirurgia minim invazivă în cadrul tratamentului combinat al chistului hidatic hepatic supurat
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
222 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-20 16:15
SM ISO690:2012
PETRUSHENKO, V., STUKAN, S., STOIKO, V.. Chirurgia minim invazivă în cadrul tratamentului combinat al chistului hidatic hepatic supurat. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), p. 90. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Chirurgia minim invazivă în cadrul tratamentului combinat al chistului hidatic hepatic supurat

Minimally invasive surgery in combined treatment of suppurative hepatic hydatidosis


Pag. 90-90

Petrushenko V., Stukan S., Stoiko V.
 
Universitatea de Medicină “N.Pirogov”, Vinniţa
 
 
Disponibil în IBN: 27 ianuarie 2022


Rezumat

Scopul studiului a constat î n evaluarea eficienţei aplicării dioxidului de siliciu în timpul practicării metodei de paracentezăaspirare în tratamentul hidatidozei hepatice supurate. Material şi metode: Nouăsprezece pacienţi cu chisturi hidatice hepatice supurate au fost supuşi tratamentului intervenţional prin drenaj percutan, utilizînd sorbentul de dioxid de siliciu. Rezultate: Dimensiunile chisturilor nu au depăşit 14 cm, iar volumul acestora – 860 ml. Pacienţii au fost spitalizaţi cu clinică severă, ceea ce a limitat aplicarea tratamentului chirurgical tradiţional. Puncţia transhepatică a fost considerată ca opţiune de tratament luînd în considerare localizarea chisturilor în raport cu parenchimul hepatic. Iniţial s-a realizat aspirarea trans-cateter a majorităţii din conţinutul lichidian al chistului, ulterior s-a injectat suspensia 5% de dioxid de siliciu. Ulterior cavitatea chistului a fost din nou sanată pînă la lichid limpede, şi din nou – umplută cu suspensia de 10% dioxid de siliciu. Peste 6-24 ore administrarea a fost repetată. Prin efect necrolitic dioxidul de siliciu asigură distrucţia stratului intern al membranei chitinice cu distrugerea simultană şi fragmentarea protoscolecşilor existenţi, ceea ce a fost confirmat prin rezultatele examinării citologice. În lipsa semnelor inflamaţiei cavităţii reziduale şi la micşorarea dimensiunilor pînă la 3-5 cm drenarea a fost stopată. Concluzii: Recurenţa patologiei în urma utilizării metodei nu a fost înregistrată. În proiecţia anterioarelor chisturi hidatice hepatice se formează structuri solide cu un diametru de 2-3 cm.

The aim of study was to evaluate the efficiency of silica applicaton when using paracentetic-aspiration method of treatment for suppurative hepatic hydatids. Material and methods: 19 patients with suppurative hepatic hydatids underwent treatment by percutaneous paracentetic drainage using silica sorbent. Results: The size of cysts were not more than 14 cm and with volume of up to 860 ml. The clinical picture was presented by severe condition of patients, which restricted the use of traditional surgical treatment. Transhepatic puncture was chosen taking into account the localization of hepatic hydatids through the layer of liver parenchyma. Through the catheter there was initially performed aspiration of the great bulk of liquid content of the cyst, and then 5% silica suspension was injected. Then the cyst cavity was repeatedly washed till clear liquid, afterwards the cavity was filled in with 10% silica suspension. After 6-24 hours administration of silica was repeated. By necrolytic effect silica ensured destruction of inner layer of chitinous membrane with simultaneous destruction and fragmentation of existing protoscolex, which was confirmed by the results of cytological examination. If there were no signs of inflammation of the residual cavity and reduction of its size till 3-5 cm was obtained then drainage was interrupted. Conclusions: Recurrence of the disease have not been identified. Solid structures up to 2-3 cm in diameter were found in the structure of the liver on the former site of localization of suppurative hepatic hydatids.