Patrimoniul natural naţional constituie principalul element, care prin atracţia sa este capabil să orienteze fluxul de turişti spre localităţile rurale. Mulţi oaspeţi care ne vizitează republica rămân impresionaţi de cele văzute aici. În lunca Prutului de Jos se află una din minunile naturale ale ţării şi unul din cele mai vizitate obiective turistice Lacul Beleu din Rezervaţia ştiinţifică Prutul de Jos. Acesta este un colţ de rai pentru păsări, peşti, plante, dar şi pentru oamenii pasionaţi de natură. Rezervaţia naturală „Prutul de Jos" se află în preajma satelor Slobozia Mare şi Văleni, un loc benefic pentru dezvoltarea turismului rural. Vestea bună este că turiştii autohtoni şi-ar putea planifica o călătorie în această zonă, economisind bani şi timp, dar cu o condiţie să păstreze acest colţ de rai. În scopul ocrotirii florei şi faunei din lacul Beleu şi a luncilor inundabile din preajma lui, pentru crearea condiţiilor favorabile reproducerii plantelor rare şi pe cale de dispariţie, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 23 aprilie 1991 a fost organizată rezervaţia Prutul de Jos cu o suprafaţă de 1691 ha. Aproape 2/3 din suprafaţa rezervaţiei este ocupată de apele lacului Beleu. După provenienţă este un relict al Dunării, ca şi lacul Brateş de pe dreapta Prutului. După construirea digurilor în unele sectoare din partea superioară a lacului s-a mărit atingând circa 1500 ha. În prezent apa pătrunde în lacul Beleu prin două gârle şi se scurge din lac prin una. Astăzi nivelul apei din lac depinde de nivelul apei din Dunăre şi din Prut. Nivelul anual al apei variază, fiind determinat de viiturile de primăvară şi de vară. De exemplu, în anul 1990 lacul Beleu a secat. În următorul an, ca rezultat al inundaţiilor îndelungate (20 iulie-10 septembrie), apele au acoperit nu doar împrejurările lacului, ci şi aproape toată lunca din cursul inferior al Prutului. În al treilea an adâncimea a fost medie, dându-ne posibilitatea să observăm primele etape de dezvoltate şi restabilire a florei şi vegetaţiei lacului. Lacul Beleu prezintă un mare interes ca monument al naturii de o mare valoare ştiinţifică, culturală şi peisagistică. Este înconjurat de jur împrejur cu o bordură de trestie, papură, alte plante de baltă. Pe apa lui mişcă zeci ori poate sute de plauri. Plaurii, pe care creşte o bogată vegetaţie acvatică, creează o privelişte nemaipomenit de atrăgătoare, care vara amintesc de desişurile de nestrăbătut a le junglei, iar în toiul iernii întinderi lipsite de viaţă ale deşertului. Pentru locatarii din împrejurimile lacului Beleu, ele prezintă nişte "instalaţii meteorologice", cu ajutorul cărora poţi determina direcţia şi forţa vîntului. Lacul Beleu are o mare importanţă nu numai pentru Moldova, dar şi pentru statele învecinate, deoarece este un loc de trai şi de popas pentru multe păsări migratoare de apă şi de baltă. Ca şi orice împărăţie, lacul îşi are hotarele sale, la care stau de strajă, în calitate de "grăniceri", bâtlanul sau stârcul-mare-cenuşiu, stârcul-alb, stârcul-galben, stârcul-purpuriu, stârcul-de-noapte, stârcul-pitic. Prin păpuriş se plimbă găinuşa de baltă, pescăruşii şi păsări mari, cu ciocul lung şi încovoiat: lopătarul veşnic împodobit în alb, lebede cucuiate, lebede cântătoare. În lac sunt prezente 8 specii de raţe: raţa fluierătoare, raţa pitică, raţa cântătoare, raţa cu capul brun, raţa moţată, raţa cu ochelari, raţa cu perucă, raţa cu frigare. Lacul şi luncile inundabile, stuful, papura şi ierburile înalte sunt adevărate ascunzişuri pentru diferite mamifere. Numai aici poţi admira în libertate vidra, nurca, hermina, dihorele de pădure, ondatra. Prin stufării se întâlnesc pisica sălbatică galbenă, mistreţul. În concluzie, putem menţiona că lacul Beleu serveşte un veritabil laborator ecologic natural, care contribuie la elucidarea multor fenomene ce ţin de echilibrul bioecologic, dezvoltarea istorică a comunităţilor naturale şi interacţiunea acestora cu factorii abiotici.