Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
274 0 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.831-009.7-085-036.1:616-036.22:578.834 (1) |
Neurologie. Neuropatologie. Sistem nervos (971) |
Virologie (443) |
SM ISO690:2012 GROSU, Oxana. Consumul medicamentos la pacienții cu cefalee în perioada post COVID 19.. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2021, nr. 3(71), pp. 164-169. ISSN 1857-0011. DOI: https://doi.org/10.52692/1857-0011.2021.3-71.02 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale | |||||||
Numărul 3(71) / 2021 / ISSN 1857-0011 | |||||||
|
|||||||
DOI:https://doi.org/10.52692/1857-0011.2021.3-71.02 | |||||||
CZU: 616.831-009.7-085-036.1:616-036.22:578.834 | |||||||
Pag. 164-169 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Consumul de medicamente este un factor de risc pentru cronicizarea cefaleelor primare și dezvoltarea cefaleelor secundare. Sunt raportate forme de cefalee persistentă post COVID care în parte pot fi determinate de cefaleea atribuită COVID 19 dar și consumului de medicamente. Scopul cercetării: analiza consumului de medicamente în perioada post COVID la subiecții cu cefalee și compararea cu nivelul anterior infectării. Material și metodă: Studiu observațional tip sondaj online. Au fost completate chestionare de subiecții care au suportat infecția COVID 19 și au prezentat cefalee. Chestionarul structurat în 72 întrebări validat și aprobat la comitetul de bioetică instituțională. Timp de completare – 20 min. A fost efectuată analiza consumului de medicamente și determinați factorii posibili de predicție prin regresie simplă multivariată. Rezultate: Studiul a inclus 140 subiecți cu vârsta medie 37.44±10.18 ani, 88.6 % fiind femei. Au raportat mediu consum de medicamente pentru tratamentul durerii (zile/lună) anterior COVID 19 = 4.15±4.041 (zile/lună) vs. durata COVID 19 = 9.80±7.742 (zile/lună) vs post COVID = 7.7±8.243 (zile/lună) (½ p<0.000, 1/3 p<0.026). Analiza de regresie multivariată a permis prezicerea factorilor determinanți ai consumului de medicamente. Model 1 - R2 = 0.471, p=0.031, F= 2.13, df = 15; Predictor 1 = consumul medicamente anterior COVID: B= 0.641, β= 0.408, t= 2.85, p= 0.017; Predictor 2 = caracter cefalee post COVID: B= -2.33, β= -0.293, t= -2.09, p= 0.044; Predictor 3 = trist post COVID: B= - 4.00, β= -0.300, t= -2.09, p= 0.050. Model 3 - R2 = 0.204, p=0.004, F= 6.26, df = 2, Predictor 1 = consumul medicamente anterior COVID: B= 0.595, β= 0.379, t= 2.9, p= 0.005, Predictor 2 = vertij post COVID: B= 2.183, β= 0.319, t=2.462 , p= 0.017 Concluzie: Consumul de medicamente în perioada post COVID este asociat cu mai mulți factori dar valoare predictivă, statistic semnificativ au prezentat doar consumul de medicamente anterior infectării, caracterul cefaleei și tristețea prelungită post COVID cât și asocierea vertijului. |
|||||||
Cuvinte-cheie cefalee atribuită infecției virale sistemice, cefalee persistentă post COVID, abuz medicamentos, cefalee de abuz medicamentos, Covidul lung, factori de risc pentru cronicizare, cefalee secundară post COVID, headache attributed to systemic viral infection, persistent post-COVID headache, drug abuse, medication overuse headache, long COVID, risk factors for chronification, persistent post-COVID headache, головная боль, связанная с системной вирусной инфекцией, стойкая головная боль после КОВИД, злоупотребление лекарствами, головная боль при злоупотреблении лекарств, длительный КОВИД, факторы риска хроницизации, вторичная головная боль после КОВИД |
|||||||
|