Tactica chirurgicală contemporană în sindromul Mirizzi
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
238 0
SM ISO690:2012
GRAUR, Alexandru, HOTINEANU, Vladimir, HOTINEANU, Adrian, FERDOHLEB, Alexandru. Tactica chirurgicală contemporană în sindromul Mirizzi. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), pp. 46-47. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Tactica chirurgicală contemporană în sindromul Mirizzi

Modern surgical tactic in Mirizzi syndrome


Pag. 46-47

Graur Alexandru, Hotineanu Vladimir, Hotineanu Adrian, Ferdohleb Alexandru
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 15 ianuarie 2022


Rezumat

Material şi metode: Pe parcursul ultimilor 20 de ani în Clinica 2 Chirurgie au fost trataţi 64 (0,24%) pacienţi cu sindromul Mirizzi dintr-un lot total de 26.530 cazuri de colecistită calculoasă. Rezultate: Sonografic am apreciat prezenţa stazei biliare, a unui colecist deformat cu lipsa unui coraport obişnuit cu CBP, prezenţa colecistului „călăreţ” pe CBP. Diagnosticul topic a fost stabilit prin ERCP în 46 (71,8%) cazuri. Din ele în 10 (15,6%) observaţii am recurs adăugător la CRMN, care a soluţionat în 100% situaţia diagnostică dată. În celelalte 8 (12,5%) cazuri diagnosticul s-a stabilit intraoperator. Tratamentul chirurgical a inclus obligatoriu: înlăturarea fistulei colecistocoledociene şi coledocolitotomie. Aşa în 27 (42,1%) cazuri, unde defectul parietal coledocian a fost sub 1/3 din diametrul lui, am finisat intervenţia cu un drenaj tip Kehr al CBP. Pentru 8 (12,5%) observaţii, la care defectul coledocian a fost de 2/3 din diametru, am rezolvat situaţia prin plastia CBP cu lambou vascularizat din vezica biliară şi un eventual drenaj al CBP după Vişnevskii. La 19 (29,6%) pacienţi vezica biliară şi CBP formau o cavitate comună cu calculi biliari în lumen. La toţi aceşti pacienţi am efectuat colecistectomie cu coledocolitotomie şi coledocojejunoanastomoză pe ansa jejunală izolată a la Roux. Cazuri letale portoperatorii nu au fost. Concluzii: Sindromul Mirizzi este una din cele mai nefavorabile evoluţii a colecistitei calculoase, ce necesită un program de diagnostic complex şi o atitudine chirurgicală strict individuală.

Aim of the study was to optimize surgical treatment of Mirizzi syndrome. Material and methods: In the last 20 years in surgical departament no.2 were treated 64 (0.24%) patients with Mirizzi syndrome from total of 26.530 cases of cholelithiasis. Results: We appreciated sonographic bile stasis, presence of a deformed gallbladder, lack of co-report CBP accustomed to the presence of gallbladder „rider” on CBP. The topical diagnosis was established by CPGRE in 46 (71.8%) cases, in 10 (15.6%) cases we used additionally to CNMR, which settled 100% once the diagnostic situation, in the other eight (12.5%) cases the diagnosis has been established intraoperatively. Surgical treatment included mandatory removal of colecistocoledocian fistula and coledocolitotomie. In 27 (42.1%) cases where the parietal duct defect was under 1/3 of circumference, the intervention was finished with a Kehr drainage of CBP. In eight (12.5%) cases the defect was 2/3 of the duct diameter, we have solved the situation by CBP plasty with vascularized flap of gallbladder and CBP drainage by Vishnevski. In 19 (29.6%) patients gallbladder and CBP were a gallstone in the common cavity lumen. In all patients we performed cholecystectomy with coledocolitotomy and coledocojejunostomy on isolated Roux jejunal loop. Postoperative lethality has not been determined. Conclusions: Mirizzi syndrome is one of the worst developments of cholelithiasis, which requires a complex diagnostic program and a strictly individual surgical tactics.