Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
231 0 |
SM ISO690:2012 DAŢENKO, B., BORISENKO, V., ZOREA, I.. Cel de-al treilea factor în patogeneza colangitei acute purulente: caracteristica şi aspectele clinice de acţiune. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), p. 32. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 32-32 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere: În conformitate cu conceptele moderne, factorii patogenetici majori ai colangitei acute purulente (CAP) sunt colestaza şi infecţia. Totodată, analiza acţiunii acestor factori nu poate explica cauza diverșilor termeni de dezvoltare a CAP pe fondalul icterului mecanic (IM), severitatea diferită a patologiei şi frecvenţa transformării în sepsisul biliar (SB). Scopul: De a efectua un studiu aprofundat a mecanismelor CAP pentru a identifica factorii patogenetici, ce determină frecvenţa şi termenii de dezvoltare a acestei complicații în cazul IM, în experiment şi clinică. Material şi metode: În cadrul studiului experimental pe 26 iepuri şi 96 şobolani s-a efectuat modelarea IM prin ligaturarea ductului biliar comun şi două metode de producere a CAP. În prima serie în plus la ligatura coledocului, s-a efectuat contaminarea cu cultura E.coli prin puncţie, în a doua – ligaturarea şi infectarea ductului biliar a fost completată cu o leziune izolată a mucoasei ductului. Determinarea culturii sîngelui, bilei, dar şi studierea patomorfologică a ductului biliar comun şi a ficatului au fost efectuate la animalele excluse din experiment la a 3-a, 7-a, 15-a, 21-a şi 30-a zi. Rezultate: Studiul a demonstrat că al treilea factor în patogeneza CAP este leziunea (dereglarea integrităţii) mucoasei canalelor biliare. Acest postulat este confirmat de rezultatele examinării a 182 pacienți cu CAP: în cazul leziunii "inițiale" a mucoasei coledociene cu concrement (133 pacienţi cu coledocolitiază), această complicație apare mai precoce, se caracterizează prin evoluţie severă și relativ frecvent se transformă în SB. În cazul dezvoltării IM prin compresie extrinsecă (43 pacienţi cu stenoză papilară sau pancreatită pseudotumorală) mucoasa canalului biliar comun rămîne intactă şi CAP se dezvoltă relativ tardiv, ca regulă are o evoluţie uşoară şi rareori evoluează spre SB. Concluzie: În premieră s-a stabilit al treilea factor în patogeneza CAP, care explică diversitatea termenilor de dezvoltare ai acesteea, diferita severitate a patologiei şi frecvenţa variată a transformării în SB. |
||||||
|