Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
397 0 |
SM ISO690:2012 BUJOR, Petru, BUJOR, Sergiu, MORARU, Victor, CEAUŞ, Vasile, ISTRATI, Lidia. Unele consecinţe ale pancreatitei acute severe. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), pp. 16-17. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 16-17 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere: Fistula pancreatică externă reprezintă un traiect anormal, secundar unui gest chirurgical, care face legătura dintre un canal pancreatic şi mediul exterior. Material şi metode: În intervalul septembrie 2002 – mai 2015 au fost operaţi în Clinică 49 de bolnavi cu pancreatită severă, dintre care 10 au dezvoltat o fistulă pancreatică externă (20,4%). Am studiat factorii favorizanţi ai apariţiei fistulelor în ceea ce priveşte extinderea necrozei pancreatice, protocolul operator, cât şi asocierea infecţiei. Pentru fiecare caz în parte au fost monitorizate debitul fistulei, s-au determinat concentraţiile amilazelor şi a proteinelor din lichidul exteriorizat. Rezultate: Este relativ dificil de a stabili cu exactitate data apariţiei fistulei, mai ales în cazul drenării abceselor pancreatice. Un argument important pentru susţinerea diagnosticului de fistulă este menţinerea ridicată a concentraţiei de amilaze. Dintre cei 10 pacienţi cu fistulă pancreatică 6 au fost operaţi precoce până la 2 săptămâni şi 4 au fost operaţi mai tardiv. Din cele expuse mai sus rezultă că majoritatea bolnavilor au avut infecţie locală înainte de apariţia fistulei (8 bolnavi din 10). Odată cu apari ţia fistulelor externe am instituit un tratament intensiv cu Sandostatina, 100 mg de 3 ori în zi şi Losec 20 mg/zi timp de 14 zile. Concluzii: După un tratament medical corect descris mai sus, majoritatea fistulelor pancreatice externe se închid. |
||||||
|