Introducere: Obezitatea și diabetul zaharat tip 2 pot deveni cele mai mari probleme ale sănătății publice în viitoarele decenii. Modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos rămîn ineficiente. Chirurgia bariatrică în tratamentul obezității morbide, comportă o rată înaltă de rezoluție completă a diabetului zaharat tip 2. Mecanismul rezoluției diabetului zaharat după intervențiile bariatrice rămîne neelucidat. CD4 și CD8 joacă un rol distinct și patogenic înalt în instalarea diabetului zaharat tip 1. Scop: Evaluarea eficacităţii bypass-ului gastric (BG) în tratamentul diabetului zaharat tip 2 (DZ 2) la pacienţii cu obezitate redusă cît și nonobezi, precum și a mecanismelor ce stau la baza controlului glicemic. Material și metode: Studiul prospectiv include 36 pacienți cu DZ 2 din 112 pacienți supuși BG pe perioada 2009-2015. Durata diabetului a fost de 3±0,5 ani, IMC preoperator fiind de 43,6±1,6 (limite: 28,7-62,1) kg/m². Valorile medii a glicemiei bazale și hemoglobinei glicolizate au constituit 8,9±0,5 mmol/l și, respectiv, 7,1±0,2%. În toate cazurile s-a prelevat segment de intestin subțire pentru examenul histochimic. Rezultate: Sunt relatate rezultatele postoperatorii pe o perioadă de 16,9±3,4 luni. IMC a constituit 29,5±1,1 kg/m², glicemia bazală și hemoglobina glicolizată au constituit 5,4±0,1 mmol/l și, respective, 5,6±0,1%. Examenul histochimic a evidențiat un infiltrat inflamator cronic constituit din limfocite T, preponderent CD4 și CD8. Concluzii: Diabetul zaharat tip 2 pare a fi inițiat de același lanț patogenetic ca și diabetul tip 1. Studiul preliminar relevă eficacitatea bypass-ului gastric, fiind o opțiune promițătoare în tratamentul diabetului zaharat tip 2 la pacienții cu obezitate redusă și nonobezi.

Introduction: Obesity and type 2 diabetes are likely to be the two greatest public health problems of the coming decades. Lifestyle changes and drug therapy remain ineffective. Bariatric surgery, an effective treatment for morbid obesity, commonly leads to near complete resolution of type 2 diabetes (T2DM). The underlying mechanisms, however, remain unclear. The CD4 and CD8 cells play distinct and highly pathogenic roles mediating type 1 diabetes. Purpose: To assess the potential and mechanisms of the gastric bypass (RYGB) in affecting glycemic control in mild obesity and non-obesity subjects with T2DM. Materials and methods: This prospective clinical trial includes 36 patients with T2DM of 112 patients who underwent RYGB from 2009 to 2015. Duration of diabetes was 3±0.5 years, and preoperative BMI of 43.6±1.6 (range 28.7-62.1) kg/m². The blood glucose and glycosylated haemoglobin were 8.9±0.5 mmol/l and 7.1±0.2 %, respectively. A part of the small bowel was taken for the histochemical examination. Results: We report the preliminary postoperative follow-up data of 16.9±3.4 months. BMI decreased to 29.5±1.1 kg/m², blood glucose and glycosylated haemoglobin were 5.4±0.1 mmol/l and 5.6±0.1%, respectively. The histochemical exam emphasized the presence of a chronic inflammatory infiltrate in the lamina propria, mostly constituted of CD4 and CD8 T lymphocites. Conclusion: Both type 2 and type 1 diabetes can have a common pathogenic mechanism. Our preliminary observations demonstrated the efficacy of Roux-en-Y gastric bypass as a promising option in the mild obesity and non obesity patients with T2DM