În anii 1990, odată cu schimbarea climatului politic, devine posibilă transgresarea barierelor regionale, sociale, lingvistice și culturale existente în Europa de Est, iar pe acest fundal, în regiune, înfloresc bienalele internaționale de gravură. În ultimele trei decenii bienalele de gravură proliferează vertiginos în România (Ploiești (1993), Cluj-Napoca (1997), Aiud (2006), Sfântu Gheorghe (2010), Arad (2012), București (2014), Tulcea (2014) și Iași (2015)), devenind, totodată, un fenomen comun pentru Rusia, exemplificative fiind bienalele din Novosibirsk (1999, din 2012 trienala), Sankt Petersburg (2002) și Kazan (2011), iar începând cu anul 2017 o bienala internațională de gravură are loc și în Armenia. Necesitatea susținerii gravurii în contextul provocărilor postmoderne a fost simțită și la Chișinău, unde, în anul 2009, la inițiativa plasticianului Valeriu Herța, membru şi preşedinte al Secţiei Grafică al U.A.P., a fost vernisată, în premieră pentru Republica Moldova, Bienala de Gravură. Prima expoziție prezenta o încercare plină de cutezanță, menită să salvgardeze arta gravurii tradiționale. De-a lungul celor 12 ani de existență, Bienala Internațională de Gravură din Chișinău s-a bucurat de o dezvoltare continuă ce s-a reflectat atât în creșterea numărului participanților, cât și în diversificarea constantă a tehnicilor gravurii prezente pe simeze. Manifestarea a reușit să întrunească arta gravurii contemporane din 12 țări, precum România, Italia, Grecia, Lituania, Germania, Rusia, Cipru, Ucraina, Republica Bașkortostan, Republica Cehă, Finlanda și Canada. La afirmarea unei identități culturale acasă și transmiterea acesteia către lumea exterioară în cadrul bienalei au contribuit lucrările graficienilor consacrați: Valeriu Herța, Tudor Fabian,Vasile Sitari, Elena Karacențev, Simion Zamșa, Elena Garștea, Olga Guțu etc. Creația acestora valorifică atât tehnicile clasice, cât și variate tehnici mixte și tehnici de autor. Printr-un nerv deosebit s-au făcut remarcați graficienii Luminița Mihailicenco, Olga Ilieș, Serghei Tiseev și Cornelii Bulat.