Fundamentul durabil al unei societăţi democratice rezidă în progresul multilateral social-economic şi social-etnic în condiţiile tranziţiei şi integrării în comunitatea inter¬ naţională şi cea europeană pe principiile concordiei interetnice, păcii civice, priorităţii drepturilor omului şi echităţii sociale, înnoirii spirituale şi purificării morale a persona¬ lităţii potrivit reperelor general-umane din totdeauna, care provin de la rădăcinile civi¬ lizaţiei europene şi globale şi determină nivelul de cultură al ţărilor, popoarelor, etniilor şi, deci, al relaţiilor sociale, interumane şi interetnice în toate aspectele. În procesul complex de dezvoltare a societăţii contemporane obârşia etnică, specificul naţional în îmbinare cu existenţa socială şi activitatea vitală a personalităţii de¬ termină în mare parte locul şi rolul ei în sistemul relaţiilor sociale, concepţia acesteia despre lume, modul de viaţă şi aspiraţiile valorice. În condiţiile actuale ale societăţii în tranziţie devine deosebit de actuală problema ocrotirii sociale a individului, indiferent de apartenenţa lui etică, a creării unui mediu social-etnic corespunzător favorabil care să permită manifestarea liberă şi multilaterală a capacităţilor lui în toate sferele vieţii sociale. Iar activismul personalităţii în domeniul relaţiilor etnice şi interetnice bunăoară, este în mare măsură determinat de nivelul de dezvoltare nu numai a conştiinţei etnice, dar şi de posibilitatea ce o oferă realitatea con¬ temporană în stimularea, materializarea şi valorificarea individualităţii etnice a omului în practica de fiece zi a societăţii polietnice din Republica Moldova. În această ordine de idei, chiar imediat după declararea suveranităţii de stat, Parlamen¬ tul Republicii Moldova a creat, printr-un şir de acte respective, toate premisele funcţionării statului de drept în tot teritoriul republicii, a stabilit prin Constituţie şi alte legi drepturile de bază ale cetăţenilor potrivit standardelor europene şi universale în acest domeniu. Fără îndoială, evoluţia procesului de înnoire a societăţii, a normalizării raporturi¬ lor interetnice, depinde la modul direct de gradul de implicare a reprezentanţilor tuturor etniilor care locuiesc în Moldova în viaţa social-activă, de profunzimea conştientizării legităţilor acestui proces, de gradul de percepere a transformărilor şi de înţelegere a sarcinilor actuale ale politicii sociale.