Printre funcțiile Președintelui Republicii Moldova se numără și emiterea decretelor de înregistrare în Armorialul General al Republicii Moldova a unor categorii de însemne cu caracter public. Dintre acestea, imbolurile teritoriale au în societate o rezonanță mai mare și trezesc un interes sporit față de simbolurile corporative sau particulare. Preluând mandatul de Președinte la 24 decembrie 2020, Maia Sandu a continuat opera predecesorilor ei în materie de oficializare a stemelor și drapelelor teritoriale, emițând mai multe decrete în acest sens. Astfel, în anul 2021, s-au înregistrat stemele și drapelele următoarelor localități: satul Tigheci (comuna Tigheci, raionul Leova, Decretul nr. 31-IX din 11 februarie), satul Nemțeni (raionul Nisporeni, nr. 66-IX din 5 aprilie 2021), orașul Iargara și satul component Meșeni (raionul Leova, nr. 109-IX din 7 iunie), comuna Burlacu și satele componente Burlacu și Spicoasa (raionul Cahul, nr. 113-IX din 10 iunie), satul Zăluceni (raionul Florești, nr. 126-IX din 22 iulie). Trecând în revistă ideile dominante din simbolurile înregistrate recent, se poate constata un apel emblematic pronunțat la istoria localității, reală sau legendară, și o referire clară la cadrul natural și ocupațiile economice. Procedeul armelor grăitoare este utilizat explicit doar în cazul satului Spicoasa, în alte cazuri, simbolizarea denumirii fiind realizată pe căi mai sinuoase. La satul Tigheci a fost reanimat un proiect heraldic cu referire la Codrii Tigheciului, elaborat în 1918 de către ilustrul heraldist Paul Gore pentru județul Cahul, care s-a desprins atunci din județul Ismail și care se presupunea că ar putea să poarte numele vechiului ținut moldovenesc. Această recuperare nu doar repune în circuit un însemn valoros, ci și acordă satului de azi onoarea perpetuării gloriei unui ținut legendar dispărut. Din punctul de vedere al îmbogățirii repertoriului național de mobile heraldice, se remarcă Zălucenii, unde, pentru prima dată în heraldica românească, se introduce câmpul acoperit cu o plasă de pescuit și florile de pur. De asemenea, în stemele orașului Iargara și Meșeni apare stejarul roșu, iar în cea a Nemțenilor – somnul, mobile puțin uzitate. În sfârșit, observăm utilizarea, în patru steme, a unor cruci heraldice cu încărcătură simbolică diferită: înflorită (Spicoasa), labată (Meșeni), latină radiantă (Nemțeni), recruciată (Zăluceni). Dintre drapele, din punct de vedere conceptual și artistic, se remarcă cel al Zălucenilor, în care se introduce o orlă diminuată purpurie, pentru a susține mobila principală. Brâiele roșii, care însoțesc roata înaripată de șină de culoare neagră, dau o eleganță aparte drapelului orașului Iargara. O frumoasă structură constructivă similară, dictată de cutuma vexilologică, prezintă drapelele Meșenilor și Spicoasei.