Determinări dactiloscopice pe un vas ceramic aparţinând culturii Cucuteni, faza A
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
260 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-09-05 12:24
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.23 (45)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
KOVACS, Adela. Determinări dactiloscopice pe un vas ceramic aparţinând culturii Cucuteni, faza A. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 31, 28-29 octombrie 2021, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2021, Ediția 31, p. 29. ISBN 978-9975-87-875-3 (PDF).
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 31, 2021
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
31, Chisinau, Moldova, 28-29 octombrie 2021

Determinări dactiloscopice pe un vas ceramic aparţinând culturii Cucuteni, faza A

CZU: 902/903.23

Pag. 29-29

Kovacs Adela
 
Muzeul Județean Botoșani
 
 
Disponibil în IBN: 26 noiembrie 2021


Rezumat

Chiar dacă criminalistica și arheologia sunt științe separate, acestea au în comun metodologia de căutare și descoperire a urmelor materiale, ca urmare a unor activități umane, desfășurate în trecut. O amprentă arheologică pe un singur obiect poate dezvălui patru aspecte: furnizează un semn al identității unui individ; indică momentul când individul a fost viu; indică zona geografică în care individul a trăit; indică ce acțiune a îndeplinit individul, adică a scris un text, a sigilat un obiect, a avut o muncă specifică etc. Colectarea, stocarea și folosirea comparativă a datelor, preferabil din întreaga arie culturală cucuteniană, ar putea dezvălui mai multe detalii asupra omului din spatele artefactului. În ceea ce privește amprentele digitale, coroborate cu alte surse istorice, acestea pot furniza informații cu privire la rolul, gradul, ocupația, autoritatea indivizilor în cadrul societății sau pot oferi informații despre durata activităților individului. Potențialul de informații pe care îl urmărim în acest studiu, precum și în cele viitoare ale noastre, se leagă de posibilitatea de demonstrare a unor centre de meșteșugari. În ceea ce privește producția ceramică din cadrul culturii Cucuteni, a fost presupusă existența unor meșteri, datorită calității excepționale a vaselor, precum și unor tipare repetitive de formă și decor. Mai precis, aceleași forme, dimensiuni și decoruri se întâlnesc în aceeași fază culturală. O calitate identică de prelucrare și ardere a lutului se observă în cadrul mai multor așezări, alături de existența unor cuptoare speciale pentru ceramică, ceea ce a condus la concluzia că trebuie să fi fost o specializare a unor persoane, care erau inițiate în arta olăritului.