Evoluţia ideilor despre libertatea de gândire. Abordare filozofico-juridică
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
350 12
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-24 17:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
342.716 (2)
Drepturile fundamentale. Drepturile omului. Drepturi și îndatoriri ale cetățenilor (933)
SM ISO690:2012
SUVAC, Sergiu. Evoluţia ideilor despre libertatea de gândire. Abordare filozofico-juridică. In: Studii Juridice Universitare, 2021, nr. 1, pp. 159-166. ISSN 1857-4122. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.5639455
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii Juridice Universitare
Numărul 1 / 2021 / ISSN 1857-4122

Evoluţia ideilor despre libertatea de gândire. Abordare filozofico-juridică

The Evolution of Ideas About Freedom of Thought Philosophical-Legal Approach

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.5639455
CZU: 342.716

Pag. 159-166

Suvac Sergiu
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 8 noiembrie 2021


Rezumat

“Thought is free,“ said Marcus Tullius Cicero in the first century BC. The international society managed to give legal content to the famous quote only at the end of the 19th century, the beginning of the 20th century. Thanks to the titanic efforts of the notorious personalities of all time, philosophers and jurists, mankind has included freedom of thought in the list of fundamental freedoms and civil rights, which belong to every person from birth and which the state cannot deprive. Freedom of thought is an essential condition of a democratic society, of a rule of law. Moreover, this absolutely justified can be considered as the most important value of a prosperous society. Being fully exploited freedom of thought brings benefits only to the individual and to society as a whole.

„Gândirea este liberă“ afirma Marcus Tullius Cicero în secolul I î.e.n. Societatea internaţională a reuşit să dea conţinut juridic celebrului citat abia la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX. Datorită eforturilor titanice ale personalităţilor notorii ale tuturor timpurilor, filozofi şi jurişti, omenirea a înscris libertatea de gândire în lista libertăţilor şi drepturilor civile fundamentale, care aparţin fiecărei persoane din momentul naşterii şi de care statul n-o poate priva. Libertatea de gândire este o condiţie esenţială a unei societăţi democratice, a unui stat de drept. Mai mult, aceasta absolut justificat poate fi considerată drept cea mai importantă valoare a unei societăţi prospere. Fiind valorificată plenar, libertatea de gândire aduce doar beneficii, atât individului, cât şi societăţii în ansamblu.

Cuvinte-cheie
freedom of thought, thought, fundamental freedoms, civil rights,

liberate de gândire, cuget, drepturi fundamentale, libertăți fundamentale