Religia şi credinţa creştină sunt elemente constante în viaţa culturală şi spirituală a românilor, contribuind semnificativ la construirea identităţii naţionale (Curelaru, Nastas, & Puzdriac, 2000). În acelaşi timp, religiozitatea oamenilor poate căpăta anumite modulaţii ca urmare a transformărilor sociale, a schimbării practicilor culturale şi modificărilor politice majore. Ţinând cont de acest aspect ne-am propus să actualizăm conceptualizarea religiozităţii creştine la români şi să propunem o manieră de măsurare a acesteia care să corespundă societăţii româneşti actuale. În demersul realizat am pornit de la conceptualizarea şi măsurarea religiozităţii cu o largă circulaţie în literatura de specialitate recentă (Francis, 2007; Gorsuch şi McPherson, 1989; Joseph şi DiDuca, 2007), reflectând totodată în permanenţă asupra specificului religiozităţii creştine autohtone. Iniţial am ajuns la convingerea că o conceptualizare prin patru dimensiuni ar surprinde complexitatea religiozităţii creştine la români, şi anume: preocuparea (importanţa acordată), convingerile (credinţele), implicarea emoţională (trăirea religioasă) şi ghidarea (călăuzirea divină). Verificarea empirică a acestei viziuni ne-a călăuzit însă, în final, spre o conceptualizare mai suplă, pe doar două dimensiuni: implicare (practicarea vieţii religioase) şi credinţă (asumarea convingerilor dogmatice). Scala propusă în final pentru măsurarea celor două dimensiuni posedă calităţile psihometrie de bază şi poate fi utilă în studii de psihologie socială, sociologie sau antropologie.

Christian religion and faith are essential elements within the cultural and spiritual life of Romanians, having a significant contribution to the national identity building (Curelaru, Nastas, & Puzdriac, 2000). At the same time, human religiosity has its modulations that reflect social transformations, changes in cultural practices and major political reversals. Considering this, our goal was to make an update of conceiving Christian religiosity in Romanians and to propose a measuring strategy that suits contemporary Romanian society. We started our work by considering the mainstream conceptualization and measurement of religiosity as reflected in recent literature (e.g., Francis, 2007; Gorsuch & McPherson, 1989; Joseph & DiDuca, 2007), being at the same time mindful about the specificity of local religiosity. Initially, we thought that a four-dimensional conceptualization of religiosity will capture well the complexity of Christian religiosity in Romanians, namely: preoccupation (ascribed importance), conviction (believing), emotional involvement (religious feelings), guidance (divine assistance). But the empirical verification of this conceptualization directed us gradually to a more concise, two-dimensional understanding: implication (practicing religious life) and believing (endorsing dogmatic convictions). The finally proposed scale measures both dimensions, has basic psychometric qualities and could be useful for researchers in social psychology, sociology or anthropology.