Muzeul Național al Țăranului Român deține, în colecțiile sale, icoane ce zugrăvesc un mare număr de sfinți protectori ai casei țărănești. Una din cele mai frecvent întâlnite sfinte e ocrotitoarea Moldovei – Sfânta Parascheva. Născută într-un sat din Tracia, tânăra Petka a ales calea monahismului și a trăit o viață simplă până la moarte. Trupul său neputrezit a fost descoperit datorită unui vis, fiind depus în biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, unde a rămas timp de două secole. De acolo, până la sosirea în lăcașul lui Vasile Lupu din Moldova, moaștele sale au parcurs o cale lungă, ajungând la bulgari, turci, bizantini, pentru a fi depuse finalmente în biserica Sfinții Trei Ierarhi, locaș de cult unde pot fi văzute până în prezent. S-au scris numeroase lucrări despre viața sfintei, cea mai cunoscută fiind „Cartea românească de învățătură” și „Viața și petrecerea Cuvioasei maicei noastre Parascheva cea nouă din Epivata”. Din planul literaturii teologice, Sfânta Parascheva coboară în cel al tradițiilor și obiceiurilor, unde cultul său creștin se suprapune peste cel al Sfintei Vineri, preluându-i atributele. În patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român, Sfânta Parascheva e zugrăvită pe icoane din Transilvania (Nicula, Gherla, Sebeș, Făgăraș, Țara Bârsei), precum și din Banatul sârbesc. Studiul centrelor menționate permite a urmări evoluția reprezentărilor sale, pornind de la simplitate, la Nicula și ajungând la complexitatea icoanelor din Banatul sârbesc. Fie că e pictată pe lemn sau sticlă, Sfânta Parascheva reprezintă pentru orice privitor un ideal care îmbină umanitatea, reflectată prin împrumutarea unor trăsături întâlnite la săteni, și sfințenia, obținută prin păstrarea credinței și viața trăită conform simplității creștinești.

The Romanian Peasant's National Museum houses, in its collections, icons depicting a wide range of saints who have the role of protecting the peasant's house. One of the most frequently mentioned saints is the Moldavian protector – Saint Parascheva. Born in a village in Thrace, the young Petka chose to follow the path of monasticism and had led a simple life until her death. Due to a dream, her incorrupt body was discovered and housed in the church of “The Holy Apostles Peter and Paul” where it remained for two centuries. From there until the arrival to the building founded by Vasile Lupu in Moldavia, her relics have crossed a long way, reaching Bulgarians, Turks, Byzantines, and finally being deposited in the church of the Three Holy Hierarchs in Iasi, a religious settlement where they can also be seen today. Numerous works have been written about the life of the saint, the best known being “Cartea românească de învăţătură” (“Romanian book for studying”) and “Viaţa şi petrecerea Cuvioasei maicei noastre Parascheva cea nouă din Epivata” (“Life and death of our devoutly Mother Parascheva the New from Epivata”). From the plan of religious literature, Saint Parascheva descends to that of traditions and customs where her Christian cult overlaps with that of Holy Friday, taking on its attributes. In the patrimony of the Romanian Peasant's National Museum, Saint Parascheva is represented in icons from Transylvania (Nicula, Gherla, Sebeş, Făgăraş, Ţara Bârsei), as well as from the Serbian Banat. The evolution of her representations can be noticed during the study of the mentioned centers, starting with the simplicity of Nicula and ending with the complexity of the icons in the Serbian Banat. Whether it is painted on wood or on glass, Saint Parascheva represents, for any viewer, an ideal, combining humanity, reflected by the borrowing of features encountered in the villagers, with holiness, obtained by preserving religion and by living in accordance with Christian simplicity.