Articolul precedent |
Articolul urmator |
203 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-29 17:12 |
SM ISO690:2012 LUCA, V., PETRESCU, Virgil, DAMIAN, R., LUCA, B., DAMIAN, Alexandru. Dispozitiv original pentru dispersarea ozonului în apă. In: Ecological Chemistry, Ed. 3rd, 20-21 mai 2005, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2005, 3rd, p. 105. ISBN 9975-62-133-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Ecological Chemistry 3rd, 2005 |
||||||
Conferința "Ecological Chemistry" 3rd, Chişinău, Moldova, 20-21 mai 2005 | ||||||
|
||||||
Pag. 105-105 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Ozonul, datorită proprietăţilor sale fizice şi chimice, este un puternic agent oxidant şi de aceea se constituie într-un dezinfectant ideal pentru aer, pentru apă şi pentru alimente. Cu toate că această proprietate a oxigenului este cunoscută de mult timp, de peste o sută de ani, utilizarea lui la scară industrială pentru epurarea apelor uzate, pentru tratarea apei potabile sau pentru dezinfectarea aerului în spitale şi în spaţiile închise este folosită eficient numai în ultimii 50 de ani. În prezent, pe plan mondial sunt în funcţiune aproape 1600 staţii de tratare a apei care folosesc ozonul. Pe primele zece locuri în lume se situează Elveţia, Franţa, Austria, Germania, Canada, Olanda, Belgia, Danemarca, Norvegia şi Singapore. Eficienţa ozonizării depinde de modul de introducere a ozonului în apă. Este necesar ca ozonul să fie dispersat cât mai uniform în masa de apă. Sistemele clasice pentru introducerea aerului sau a ozonului în masa de apă folosesc următoarele dispozitive: distribuitoare cu ţevi perforate, difuzoare cu discuri sau tuburi din materiale poroase şi rotoare mecanice. În lucrarea de faţă, se prezintă un dispozitiv nou şi original pentru dispersarea ozonului în apă. Principiul de funcţionare al acestui dispozitiv este acela al folosirii ejectoarelor (pompe cu jet). Dispozitivul a fost proiectat şi executat de întreprinderea Radiatoare din Aluminiu (RAAL) Bistriţa, în două variante: cu trei ejectoare şi cu şase ejectoare. Testarea acestui dispozitiv a fost făcută în Laboratorul de Hidraulică al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Rezultatele cercetărilor experimentale sunt prezentate tabelar. Instalaţia experimentală, în diferite situaţii de funcţionare, este evidenţiată prin fotografii. |
||||||
|