Cultura muzicală din Basarabia la confluenţa secolelor XIX şi XX, dar şi în prima jumătate a secolului al XX-lea, a fost marcată de un şir de evenimente politice, sociale şi culturale, care au determinat, în timp, direcţiile de evoluţie ale creaţiei componistice din acest spaţiu şi au contribuit, astfel, la edificarea unei şcoli naţionale de muzică. Datorită acestor circumstanţe, compozitorii basarabeni din această perioadă s-au orientat atât spre cuceririle Vestului (prin menţinerea relaţiilor culturale cu Principatele Române), cât şi spre cele ale Estului (prin vecinătatea lor cu Imperiul Rus şi prin anexarea Basarabiei, în 1812, la Rusia). Spre sfârşitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, mişcarea corală din Basarabia s-a intensificat şi a condus la înfiinţarea unor şcoli, la crearea unor formaţii corale sau orchestrale de elevi. Printre acestea, amintim Societatea Armonia (1870), filiala chişinăuiană a Societăţii Imperiale Muzicale ruse (1899), şcolile lui V. Gutor (1893-1895 şi 1900-1907). De asemenea, menţionăm activitatea lui Mihail Berezovschi în fruntea Corului Arhieresc din Chişinău (1906-1938), cât şi organizarea celor trei instituţii de învăţământ muzical: Conservatorul Unirea (1919), Conservatorul Naţional (1928) şi Conservatorul Municipal (1936). În paginile acestui articol, autoarea evidenţiază cele mai importante evenimente social-istorice, care au determinat cursul evoluţiei muzicii culte din Basarabia, nume de creatori, dirijori şi pedagogi (care au contribuit la ridicarea nivelului cultural-muzical şi instructiv-educativ al tinerei generaţii), moştenirea componistică, paleta tematică şi genuistică a compozitorilor de muzică corală din această perioadă. Astfel, în obiectivul autoarei se află realizările compozitorilor Mihail Berezovschi (1868- 1940), Mihail Bârcă (1888-1975), Eugen Coca (1893-1954), Semion Zlatov (1893-1969), Ștefan Neaga (1900-1951), Petre Șerban (1903-1980), Solomon Lobel (1910-1981), Leonid Gurov (1910-1993), David Gherșfeld (1911-2005), compozitori care au pus temelia artei muzicale profesioniste din Moldova. Compozitorii de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului al XX-lea au contribuit la lărgirea sferelor tematice, la crearea unor noi genuri ale muzicii corale, în special, vocal-simfonic (oratoriul, cantata, poemul), la îmbogăţirea genului prelucrării corale şi a celui de inspiraţie religioasă.