Intoducere. Potenţialul bioetic a implicării în tratament a medicului şi a farmacistului ca echipă responsabilă de îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei este unul în mare parte neexplorat. Astfel, există o necesitate imperativă de a dezvolta acest potenţial pentru a face faţă cerintelor societăţii moderne. Scopul lucrării. Studiul a fost efectuat pentru a evidenţia relevanţa multiaspectuală contemporană a analizei bioetice din cadrul relaţiei medic-farmacist în actul curativ prescris pacientului. Material şi metode. Publicaţii de referinţă internaţionale, cercetări ştiinţifice publicate. S-a aplicat analiza bioetică şi sociologică. Rezultate. Efectul pozitiv al actului terapeutic cercetat depinde de deciziile corecte luate de toţi specialiştii implicaţi. Faptul că farmacistul poate interveni în schimbarea unor decizii ale medicului, denotă în sine o serie de aspecte bioetice, ce necesită luarea în consideraţie, în acceaşi masură şi pregatirea profesională a lucratorilor medicali. Concluzii. Dinamica dezvoltării sistemului medical impune o nou set de criterii etice în relaţia celor implicaţi în actul terapeutic. Medicul şi farmacistul, deşi sunt profesii distincte trebuie să acţioneze ca o singură echipă în tratamentul pacientului. Această unitate trebuie eficientizată prin construirea unei relaţii bazate pe principiile bioeticii moderne.

Introduction. The bioethical potential of the involvement of the doctor and the pharmacist in the treatment as a team responsabile for improving the population health is mostly unexplored. Thus, there is a imperative necessity to develop this potential to deal with the requirements of modern society. Objective of the study. The study was conducted to emphasize the contemporary multidimensional relevance of the bioethical analysis of the relation doctor-pharmacist in the treatment set to the patient. Material and methods. International publications, published scientific research studies. Bioethics and sociological analysis where used. Results. The positive effect of the investigated therapeutical act depends on the correct decisions taken by all the specialists that are involved. The fact that the pharmacist can intervene by changing some of the decisions made by doctor, denotes in self a series of bioethical aspects, that need to be taken into account, in the same manner as the professionalism of the medical workers. Conclusions. The dynamics of the development of the health care system imposes a new set of ethical criterias in the relation of those involved in the treatment. The doctor and the pharmacist, although they are different professions, they need to act as a single team in the treatment of the patient. This unity has to be efficient by building a relationship based on the modern bioethical priciples.