Începutul activităţii folcloristice a Tatianei Găluşcă este ilustrată de volumele Folclor basarabean (I, 1938; II, 1939). Textele au fost culese din judeţele Soroca, Bălţi, Orhei, împreună cu elevele Liceului Domniţa Ileana din Bălţi. Primul volum conţine cîntece de înstrăinare, ciobăneşti, voiniceşti, de dor, de dragoste etc., bocete, oraţii de nuntă, descîntece, jocuri de copii, ghicitori, strigături, însemnări privind bucătăria ţărănească tradiţională şi medicina populară. Volumul al doilea cuprinde cuvinte înţelepte de la bătrîni, pătărănii cu tîlc, un capitol despre calendarul popular, altele despre obiceiuri la înmormîntare, superstiţii şi legende culese în cîteva sate. Referitor la această lucrare, am găsit o informaţie, precum că ar fi existat şi al treilea volum. Vasile Malaneţchi ne recomandă recenzia la acest volum, semnată de V. Florin, în Însemnări ieşene, 1938, nr. 8, p. 358 – 359. Autorul ne spune că informaţia este furnizată de Eugen Bîzgu, director al Muzeului Satului din Chişinău. Interesîndu-mă de acest moment din viaţa Tatianei Găluşcă, am aflat că apariţia celui de al treilea volum este o eroare. Recenzia recomandată se referă la volumul I al lucrării Folclor basarabean şi este semnată de M. Florin (pseudonimul lui Nichita Smochină). În această recenzie din Însemnări ieşene M. Florin nota: „Întregul folclor ne este redat în limba literară «…». Ar fi fost de dorit ca materialul să fie clasificat «…». Cîntecul ciobănesc îl găsim la pag. 8, 11, 24, cîntecul de străinătate la pag. 5, 15, 32, iar de înstrăinare la pag. 14. Credem că mai potrivit ar fi fost să se dea acestor cîntece o denumire comună , acela de înstrăinare. De asemenea urătura, cînd se numeşte hăitură (pag. 83 – 96), cuvînt propriu basarabeanului, cînd pluguşorul (pag. 74 – 80)”. Materialul folcloric publicat de T. Găluşcă prezintă un interes deosebit din punct de vedere al temelor, ce frămînta mintea ţăranului basarabean. Ambele volume ale cărţii Folclor basarabean sunt un exemplu frumos de valorificare a moştenirii folclorice.