Procesul de trecere a ţărilor ex-sovietice la relaţiile de piaţă a provocat o dezlănţuire de proporţii a economiei subterane. Sub pretextul reformelor economice şi a privatizării proprietăţii de stat, s-a produs criminalizarea relaţiilor economice: 1) S-au format numeroase clanuri în diferite ramuri ale economiei, care au fost monopolizate. Clanurile, de regulă, sunt protejate în activitatea lor economică de unele structuri ale puterii; 2) Redistribuirea resurselor materiale şi financiare ale ţării în favoarea unor mici grupări de elită, în timp ce unele ramuri importante în plan social degradează; 3) Exodul capitalului peste hotare şi spălarea banilor. Aceasta aduce prejudicii nu numai de ordin material, ci şi moral; 4) Activitatea structurilor subterane în sfera bugetară, care obţin venituri ilicite de pe urma manipulării resurselor bugetare sau a uzurpării proprietăţii de stat; 5) Extinderea bruscă a “sectorului subteran”, a relaţiilor economice criminale şi neformale, a operaţiilor economico-finaciare necontrolabile. În activitatea întreprinderilor comerciale şi de producţie din R. Moldova au fost depistate patru scheme de funcţionare a structurilor subterane: întemeierea pe lângă întreprinderile de stat a unor firme pentru pomparea mijloacelor băneşti; rotaţia mijloacelor bugetare prin intermediul băncilor comerciale; însuşirea banilor acordaţi ţării sub formă de credite şi asistenţă tehnică; formarea în paralel cu întreprinderile de stat a întreprinderilor private în scopul preluării comenzilor convenabile. În spaţiul economic ex-sovietic s-au format câteva sectoare: sectorul structurilor economico-financiare legale, care îmbină activitatea economicofinanciară de tip criminal, sectorul structurilor economico-financiare cu menire socială, sectorul structurilor criminale profesionale. Aceste sectoare îşi desfăşoară activitatea în regim de interconexiune, căci domeniile lor de activitate deseori se intersectează.