„Cine ajunge sa cunoască şi să înţeleagă în profunzime simbolurile folosite de o persoană sau de un popor, cunoaşte cu adevărat persoana sau poporul respectiv”. Fiind universal, simbolul are capacitatea de a ne introduce simultan atât in inima individului, cît şi în cea a grupului social; el ne transferă dincolo de tezaurul universal, căci nu reprezintă o simplă comunicare, ci şi punctul de convingere al afectivităţii. La o analiză multiplanică a unui ornament arhaic, ajungem la concluzia că obiectul - simbol, imaginea - simbol reprezintă o exteriorizare vizuală a stărilor lăuntrice, o formă materială a particularităţilor psihice, o sinteză a ideii în comunicare. Lăsate de străbunii noştri, traducerea, interpretarea sau tălmăcirea lor este un fapt, in opinia noastră, care interesează sesizabil mai mult în ultimul timp, de aceia simbolul constituie partea distinctă a tezaurului material, cât şi cel spiritual.