Spre deosebire de alte localităţi din Republica Moldova, oraşul Cahul nu s-a bucurat de atenţia cuvenită a arheologilor. Potrivit repertoriului arheologic întocmit în anul 1993, în raza oraşului există cinci situri arheologice, dintre care doi tumuli şi trei aşezări datând din epoci diferite. Un interes aparte prezintă centrul istoric al Cahulului, care cuprinde, printre altele, mai multe construcţii subterane din cărămidă, a căror structură, funcţionalitate şi datare trebuie elucidate prin cercetări arheologice sistematice. În comunicare prezentăm datele preliminare referitoare la patru complexe descoperite recent în zona de construcţie a Teatrului Muzical Dramatic ”Bogdan Petriceicu Hajdeu” din Cahul. Trei construcţii reprezintă hrube sau galerii subterane săpate la adăncimea de cca 4,5-5,5 m în solul viu şi căptuşite cu cărămizi arse, iar un complex constituie o locuinţă adâncită de tipul bordeiului, cu o vatră de foc în mijloc şi pereţii construiţi din cărămidă nearsă. Din cuprinsul locuinţei au fost recuperate numeroase fragmente de vase ceramice, de faianţă sau de sticlă şi alte materiale, ce permit datarea complexului în a doua jumătate a sec. XIX. Este de precizat că locuinţa a fost întretăiată de o galerie (nr. 1), care s-a păstrat şi cercetat mai bine. Hruba avea lungimea totală de cca 22 m, lăţimea la bază în interior de 1,4-1,7 m şi înălţimea de 1,7-2,1 m. În cuprinsul galeriei 1 au fost găsite resturi de vase de lut, sticlă sau fainţă şi alte vestigii, databile la sfârşitul sec. XIX şi în primele decenii ale veacului următor. Dimensiunile celorlalte două galerii, dintre care una (nr. 2) este orientată N-S, iar alta (nr. 3) plasată V-E, nu au putut fi precizate, deoarece construcţiile au cupolele parţial prăbuşite sau continuă sub malul gropii de fundaţie a teatrului. Este important de subliniat că galeria 2 este situată spre vest de groapa de fundaţie a teatrului, urmând a fi conservată, cercetată complet, restaurată şi pusă în valoare corespunzătoare.