Cercetarea arheologică a cavoului mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni la mănăstirea Căpriana
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
927 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-08-15 11:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/904(478):2 (1)
Arheologie (937)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3383)
RELIGIE. TEOLOGIE (786)
SM ISO690:2012
POSTICĂ, Gheorghe. Cercetarea arheologică a cavoului mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni la mănăstirea Căpriana. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2016. Sesiunea Naţională de Rapoarte, 24 mai 2017, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2017, pp. 82-84. ISBN 978-9975-84-029-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2017
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 24 mai 2017

Cercetarea arheologică a cavoului mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni la mănăstirea Căpriana

CZU: 902/904(478):2

Pag. 82-84

Postică Gheorghe
 
 
 
Disponibil în IBN: 16 martie 2021


Rezumat

În perioada 25-27 august 2016 la Mănăstirea Căpriana au fost efectuate lucrări de cercetare arheologică la cavoul Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni din preajma zidului de sud al Bisericii Adormirea Maicii Domnului (Fig. 1,1), prilejuite de canonizarea Înaltului Ierarh de către Biserica Ortodoxă Rusă. Lucrările arheologice s-au desfăşurat în coordonare cu Comisia de Canonizare condusă de PS PETRU Episcop de Nisporeni şi Ungheni, cu participarea specialiştilor în domeniul antropologiei (Dr. Angela Simalcsik) şi al conservării textilelor (Dr. Nicoleta Vornicu, Mariana Gugeanu şi Doina Anăstăsoaei). Mormântul din cavou datează din 1 aprilie 1821. Cavoul este construit din cărămidă roşie şi are tavanul boltit (Fig. 1, 2). Deschiderea cavoului s-a făcut prin arca destinată înhumării din peretele de vest. În cavou a fost identifi cat în stare intactă sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Mitropolitului Gavriil. Partea inferioară a sicriului, latura de est, de nord şi colţul de nord-vest aveau urme de putrezire. Capacul sicriului, parţial desfi gurat, purta urme de textil de culoare castanie, având pe suprafaţă însemnele Golgotei şi litere chirilice, executate din foiţe de metal (Fig. 1, 3). În sicriu au fost identifi cate osemintele Înaltului Ierarh înfăşurate în câteva rânduri de textile, care în partea inferioară purtau urme de degradare. În procesul cercetării mormântului, au fost descoperite fragmente textile de la vestimentaţie arhierească - STIHAR, BRÂU, EPITRAHIL (Fig. 1, 4, 5), SACOS, OMOFORUL MARE, PARAMAN (Fig. 2, 1, 2), BEDERNIŢA (Fig. 2, 3), MITRA (Fig. 2, 4), CRUCEA DE MÂNĂ (Fig. 2, 5), CRUCEA DECORAŢIE (Fig. 2, 6), fragmente de cizme din piele, cuie, pioneze, galoane şi detalii metalice ornamentate de la sicriu. Pe parcursul cercetării a fost efectuată măsurarea antropologică a osemintelor şi elaborat un studiu antropologic corespunzător. În urma cercetării, osemintele au fost preluate de Comisia bisericească, care a realizat procedurile de canonizare a Sf. Ierarh Gavriil Bănulescu-Bodoni. În acelaşi timp, fragmentele de vestimentaţie, piele şi metal prelevate din mormânt, conform procedurilor legale stabilite, au fost transmise în Laboratorul Complexului Muzeal Naţional Moldova din Iaşi pentru conservare şi restaurare. După conservare/restaurare, artefactele descoperite vor fi expuse publicului larg în Muzeul Mănăstirii Căpriana.Fig. 1. Mănăstirea Căpriana 2016. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1); Cavoul Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, exterior (2) şi interior (3); Epitrahil (4); Detaliu Epitrahil (5).Fig. 2. Mănăstirea Căpriana 2016. Paraman (1); Detaliu Paraman (2); Bederniţa (3); Mitra (4); Crucea de mână (5); Crucea decoraţie (6).