În toamna anului 2016, cercetătorii de la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei şi Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova au efectuat săpături arheologice în curtea Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căuşeni, monument istoric de importanţă naţională. Scopul investigaţiilor a fost în strânsă legătură cu întocmirea documentaţiei tehnice necesare pentru elaborarea proiectului de restaurare a lăcaşului. În calitate de obiective au fost fi xate: identifi carea unor elemente arhitecturale noi, de natură arheologică, care să întregească cunoştinţele despre eventualele intervenţii la zidărie sau posibilele modifi cări planimetrice, în timp, ale bisericii; acumularea noilor informaţii crono-stratigrafi ce privind funcţionarea necropolei lăcaşului; depistarea de materiale şi surse arheologice în vederea completării dosarului ştiinţifi c despre acest important monument de istorie, arhitectură şi cultură românească medievală. Investigaţiile arheologice au fost realizate în cadrul a cinci secţiuni trasate în exteriorul lăcaşului, însumând circa 95 m.p. Drept rezultat, s-a reuşit studierea, pe porţiuni limitate, a câtorva urme de succesiune a straturilor culturale bulversate sever de edifi carea unor sisteme de drenaj şi de activităţile de hidroizolare a fundaţiei în perioada modernă. Dintre cele mai importante descoperiri menţionăm dezvelirea resturilor fundaţiilor unor construcţii, necunoscute anterior, cum ar fi Pridvorul, Sistemul (rudimentar) de evacuare a apelor, alte resturi de fundaţii ale unor construcţii, funcţionalitatea căroră nu a fost stabilită. Tot aici au fost cercetate şi câteva morminte din cadrul necropolei bisericii (Fig. 1; 2). În această campanie a fost continuată investigarea Locuinţei cu sobă de cahle cu vultur bicefal încoronat, identifi cată în anul 2002. Monedele descoperite pe podeaua complexului permit precizarea perioadei de funcţionare a locuinţei la mijlocul şi în a doua jumătate a sec. XVII. În cuprinsul complexelor cercetate au mai fost găsite aplici şi nasturi din bronz sau argint, piese de inventar din fi er forjat, fragmente de vase din sticlă şi de sticlă de geam, dar şi ceramică, printre care mai multe fragmente de cahle cu imaginea vulturului bicefal de tip bizantin cu cruce greacă între capete (Fig. 3). Săpăturile arheologice au stabilit că cele mai timpurii morminte ale necropolei se încadrează în prima jumătate a sec. XVI, iar cele mai târzii aparţin sfârşitului sec. XVIII – începutului celui următor.Fig. 1. Căuşeni 2016. Planurile secţiunilor I şi III şi profi lele unor detalii de construcţie.Fig. 2. Cauşeni 2016. Secţiunea II. Morminte din necropola Bisericii.Fig. 3. Fragmente de cahle cu imaginea vulturului bicefal bizantin cu cruce greacă între capete.