Valentina Rusu-Ciobanu’s work stood out expressively in the list of national fine arts of the twentieth century. The artist’s easel painting highlights various genres, themes or free compositions, which evoke in a very sensitive way the artistic vision of life and contemporary society. The depth of the messages is evident in the figurative representations, persistent in all the creative stages of the artist. The human figure is not only an object of representation of civilization, but rather a conceptual form of expression of ideas, feelings, or realities. In the area of figurative compositions, increased attention is paid to the feminine image, involving in the plastic approach of the various form improvisations and experimental solutions. The woman, in the canvas of the painter’s works, is always associated with the image of the contemporary world, printing expressions perceived or intuited in the spiritual ambience of the time. The image of the woman can be romantic, melancholic and slightly thoughtful as in the painting „Girl at the Window” (1954), sometimes meditative, dreamy or metaphorical as the figure „in pink” in the painting „At Play” (1957), sometimes expansive and dynamic as in the portrait of „Eugenia Surugiu” (1960). After 1960, the image of the woman in the artist’s creation appears in schematic, naive or fantastic representations as in the paintings „Youth” (1967) „Children and sports” (1971), „Visit to the doctor” (1971) „Glie and people” (1975) to opting for a critical interpretation of the subject A little later the female figure becomes involved in the treatment various socio-cultural or affective-emotional issues, as in the paintings „Quotes from the history of the arts” (1978), or „Morning” (1979), revealing the semantic message through meaningful connections guided by his image. Thus the image of the woman in the creation of V. RusuCiobanu has a main role possessing a complex interpretation that includes the metaphorical-symbolic expression of the feminine essence in itself, a phenomenon observed in the surreal lighting of the painting „Anno Domini” (1990).

Opera Valentinei Rusu-Ciobanu s-a remarcat expresiv în palmaresul artelor plastice naționale a secolului al XX-lea. În pictura de șevalet a artistei se evidențiază diverse genuri, teme sau compoziții libere, care evocă într-un mod foarte de sensibil viziunea artistică asupra vieții și a societății contemporane. Profunzimea mesajelor se deslușește amplu în reprezentările figurative, persistente în toate etapele creative ale artistei. Figura umană fiind nu doar obiect de reprezentare a civilizației, ci mai degrabă o formă conceptuală de exprimare a unor idei, trăiri, sau realități. În aria compozițiilor figurative, o atenție sporită se acordă imaginii feminine, implicând în abordarea plastică a formei diverse improvizații și soluții experimentale. Femeia, în canavaua operelor pictoriței se asociază mereu cu imaginea lumii contemporane imprimând expresii sesizate sau intuite în ambianța spirituală a timpului. Imaginea femeii poate fi romantică, melancolică și ușor îngândurată ca în tabloul „Fată la fereastră” (1954), uneori meditativă, visătoare sau metaforică ca figura „în roz” din tabloul „La joc” (1957), alteori expansivă și dinamică ca în portretul „Eugeniei Surugiu” (1960). După anul 1960 imaginea femeii în creația artistei apare în reprezentări schematice, naive sau fantastice ca în tablourile „Tinerețe” (1967) „Copiii și sportul” (1971), „Vizita la medic” (1971) „Glie și oameni” (1975) ș.a. optând la o interpretare critică a subiectului. Ceva mai târziu figura feminină se implică în tratarea diverselor probleme socio-culturale sau afectiv-emoționale, ca în tablourile „Citate din istoria artelor”(1978), sau „Dimineața” (1979), dezvăluind mesajul semantic prin conexiuni semnificative ghidate de imaginea sa. Astfel imaginea femeii în creația V. Rusu-Ciobanu deține un rol principal posedând o interpretare complexă ce include expresia metaforico-simbolică a esenței feminine în sine, fenomen observat și în eclerajului suprarealist al tabloului „Anno Domini” (1990).