Grindina este un risc climatic care, deși este mai rar întâlnit, poate produce în scurt timp calamități naturale de mari proporții, locale sau regionale, în funcție de traiectoria norului care a generat-o. Efectele negative vizează pagube importante culturilor agricole, livezilor de pomi fructiferi, viilor (de multe ori acestea fiind compromise). În Republica Moldova grindina în general se semnalează în perioada caldă a anului (aprilie - octombrie) și de obicei însoțește aversele, furtunile cu oraje, ceea ce intensifică și mai mult dauna produsă de ea. Conform datelor statistice colectate din arhiva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în Republica Moldova cca 260 mii ha de terenuri agricole anual sunt afectate de grindină. În unii ani pe teritoriul raioanelor centrale ale republicii grindina poate afecta până la 25% din toate terenurile agricole. Caracteristicile locale ale reliefului (formele diferite de relief, expoziția versanților, gradul de acoperire cu vegetație, culoarea solurilor, gradul de umezeală etc.), contribuie la încălzirea generală a suprafeței active, fapt ce determină caracterul local al grindinei. Din prelucrarea și analiza datelor statistice, precum și din literatura de specialitate, rezultă că aproape toate cazurile de grindină au provocat pierderi importante economiei naționale, în special, agriculturii. Acest fenomen de risc poate cauza învelișului vegetal următoarele daune: defolierea plantei, prejudicii tulpinii sau conului de creștere, sau chiar distrugerea ei completă. Gradul de distrugere a culturilor agricole depinde de caracterul culturii, de faza de vegetație și de intensitatea, durata și mărimea grindinei. Scăderea recoltei ca rezultat al defolierii plantelor depinde atât de cantitatea de frunze pierdute, cât și de faza de vegetație la care s-a inregistrat grindina. În fazele începătoare planta este cea mai sensibilă la defoliere, ca urmare a procesului de fotosinteză strict necesar pentru dezvoltarea organelor de rod și a roadei propriu-zise. Astfel, grindina poate provoca mari pagube sectorului agricol în condiții când: se produce în plin sezon de vegetație, surprinzând pomii fructiferi în faza de înflorire, vița de vie în faza de formare a boabelor, culturile cerealiere în faza de formare a spicului etc. În perioada anilor 1997-2018 au fost semnalate mai multe cazuri cu căderi masive de grindină, care au prejudiciat pierderi materiale mari sectorului agricol al republicii. Situații excepționale de proporții locale (21 cazuri), teritoriale (15 cazuri) și naționale (1 caz) s-au declansat în lunile mai, iunie și iulie 2013 pe teritoriul raioanelor Râșcani, Dondușeni, Hâncești, Strășeni, Criuleni, Anenii Noi, Căuseni, Cahul, Cantemir, Soroca, Șoldănești, Leova, Fălești, Telenești, Sîngerei și Edineț, unde, în urma acestui fenomen, care a avut loc în 71 de localități, unde au fost afectate livezi, vii, semănături și grădini particulare. Din punct de vedere a repartiției spațiale s-a stabilit că partea centrală a teritoriului Republicii Moldova este supusă cel mai mult căderilor de grindină, fiind cauzată de altitudinea mare și fragmentarea sporită a reliefului. Aici, în unele localități (Cornești) se semnalează cel mai mare număr de zile cu grindină, în medie 2,1 pe an. Cel mai puțin este supusă căderilor de grindină câmpia Bălțului și regiunea de Sud - Est a republicii (în medie mai puțin de o zi pe an).