În spaţiul educaţional românesc se discută, tot mai des, despre strategii şi politici educaţionale care să fie puse în practică pentru a spori calitatea şi eficacitatea sistemului instructiv - educativ. Nevoia de modele este una acută şi este resimţită deopotrivă de actorii principali ai sistemului de educaţie (profesori şi elevi), dar şi ceilalţi beneficiari ai serviciilor educaţionale (părinţi, familie, reprezentanţi ai comunităţii locale sau lărgite). Deși putem vorbi de mai multe tipuri de strategii educaționale întâlnite în sistemul educațional românesc (strategia orientată către sistemul de valori: echitate, dreptate, egalitatea de şanse, performanţă, strategia orientată către utilizarea resurselor din organizaţie, respectiv administrarea şcolii pe termen scurt, strategia orientată spre autonomie decizională şi descentralizare, bazată pe leadership transformaţional) în acest articol mă opresc asupra strategiei orientate către investiţia în resursa umană: profesorii sunt singura variabilă care poate compensa deficienţele elevilor, în plan socio-economic.

In the Romanian educational space, there are more and more discussions about educational strategies and policies that should be put into practice in order to increase the quality and effectiveness of the instructive-educational system. The need for models is an acute one and is felt both by the main actors of the education system (teachers and students), but also by the other beneficiaries of the educational services (parents, family, representatives of the local or extended community). Although we can talk about several types of educational strategies encountered in the Romanian education system (strategy oriented towards the value system: equity, justice, equal opportunities, performance, strategy oriented towards the use of resources in the organization, respectively short-term school administration, oriented strategy towards decision-making autonomy and decentralization, based on transformational leadership) in this article I focus on the strategy oriented towards investing in human resources: teachers are the only variable that can compensate students' socio-economic deficiencies.