Opera căsătoria secretă, un experiment scenografic inedit
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
689 17
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-28 19:42
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
792.545 (1)
Teatru. Artă scenică. Reprezentații teatrale (521)
SM ISO690:2012
MATEI, Iurie. Opera căsătoria secretă, un experiment scenografic inedit. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale, 15 mai 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2020, Vol.2, pp. 22-23. ISBN 978-9975-3311-5-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale
Vol.2, 2020
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 15 mai 2020

Opera căsătoria secretă, un experiment scenografic inedit

The opera the secret marriage, a novel scenographic experiment

CZU: 792.545

Pag. 22-23

Matei Iurie
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2020


Rezumat

În premieră absolută la Chișinău (26 și 28 ianuarie 2018) la Teatrul Naţional de Operă şi Balet Maria Bieşu, opera comică Căsătoria secretă (denumirea originală: Il matrimonio segreto) de Domenico Cimarosa după libretul lui Giovanni Bertati inspirat din piesa omonimă de George Colman şi David Garrick în regia lui Andrea Battistini (Italia), dirijor Veaceslav Obrucicov, costume Anastasia Spătaru a avut un impact emoțional puternic asupra iubitorilor de muzică clasică. Nu mă voi referi asupra calităților vocale și actoricești ale soliștilor Mariana Bulicanu, Ana Cernicova (Carolina), Lilia Șolomei (Lisette), Lilia Istrati, Anastasia Tverdohlib (Fidalma), Alexei Digore, Alexei Botnarciuc (Geronimo), Iurie Maimescu, Vitalie Cebotari (Robinson), Nicolae Vascauțan, Ruslan Pacatovici (Paolino) care strălucesc de fiecare dată în acest spectacol. Trebuie, însă să remarcăm și un lucru neobișnuit despre această operă: este unica operă din istoria teatrului mondial care a fost interpretată la bis în întregime în ziua premierei mondiale (7 februarie 1792) la Teatrul Curții Imperiale din Viena, în prezența împăratului austriac Leopold al II-lea. Inspirat din teatrul de marionete, am construit o scenă în scenă. Când se deschide cortina, spectatorul vede un tablou static de mari dimensiuni (10x7 m.), înrămat, cu mobilier tipic perioadei istorice descrise în libret, cu personaje aranjate în spațiu conform rigorilor unui tablou-compoziție cu multe figuri și care încep mișcarea doar cu prima notă muzicală a orchestrei. Compus din douăsprezece module, decorul se asamblează conform principiului LEGO. Cel mai dificil, din punct de vedere tehnic e montarea tavanului. Produs din sticlă pe carcase metalice și pictat în tehnologia vitraliului fals, tavanul permite totuși ca spațiul de joc să fie iluminat din afara acestei cutii muzicale. Spațiul de joc creat pune în valoare și vocile interpreților, nu permite diluarea-pierderea sunetelor, ci le concentrează și le amplifică, fiind transmise către spectator doar prin spațiul deschis spre sală.

Cuvinte-cheie
operă comică, tablou static, libret, personaje, spaţiu, tavan, sticlă, vitraliu, cutie muzicală, spectator