Tiparul şi cartea românească veche (1508-1830) au intrat în sistemul de valori europene la începutul secolului al XVI-lea. Românii au introdus tiparul cu literă chirilică destul de repede în comparaţie cu alte state europene. Teascul pentru tipar apare mai întâi în Țara Românească în 1508, când ieromonahul Macarie tipăreşte câteva cărţi religioase în limba slavonă la Târgovişte, destinate românilor creştini ortodocşi şi popoarelor slave din Europa. Tipăriturile în limba română se vor impune în circuitul cultural din deceniul cinci al secolului al XVI-lea. Tipografiile din Transilvania au tipărit la început cărţi în limbile latină şi germană, iar în 1544 apare la Sibiu un Catehism românesc, care avea menirea de a promova ideile luterane printre români. Sibiul şi Braşovul devin principalele centre de răspândire a luteranismului din Transilvania. În tipografia de la Braşov, înfiinţată în 1535 de Johann Honterus au fost tipărite în 1535-1557 peste 50 de lucrări în limbile latină, greacă şi germană, răspândite în ţările Europei. Cu venirea diaconului Coresi la Braşov în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a început tipărirea cărţilor cu litere chirilice în limbile slavonă, română şi bilingve, destinate creştinilor ortodocşi. Activitatea tipografică românească cunoaşte o perioadă de stagnare care a durat din ultimul deceniu al secolului al XVI-lea până în deceniul patru al secolului al XVII-lea. A reînceput în timpul lui Matei Basarab în Țara Românească (1632-1654) şi a lui Vasile Lupu (1634-1653) în Moldova. În Moldova tiparul a fost introdus în 1642, iar spre deosebire de Țara Românească şi Transilvania, aici se tipăreau preponderent cărţi în limba română, însă pe parcurs s-au tipărit şi multe cărţi în limba greacă destinate ortodocşilor din Imperiul otoman. După 1812 partea de răsărit a Moldovei a fost anexată de Rusia ţaristă. În 1814 la Chişinău, capitala acestei provincii, a fost înfiinţată o tipografie, care asigura cu literatură bisericile din eparhie, însă unele dintre ele au fost identificate în ţări din Europa Centrală şi de Vest, sau în centre de cultură din Ucraina şi Rusia. Astfel, cărţile tipărite în ţările române, în mare parte de factură religioasă în limbile română, slavonă, latină, germană şi greacă au fost utilizate de creştinii din diferite ţări ale Europei, atât din vest, cât şi din est.

The printing and the old Romanian book (1508-1830) entered the system of European values at the beginning of the 16th century. The Romanians introduced the printing with Cyrillic letters quite quickly in comparison with other European states. The printing press appeared firstly in the Wallachia in 1508, when the hieromonk Macarie printed a number of religious books in Slavonic language at Targoviste, for Orthodox Christian Romanians and Slavonic people of Europe. The printings in the Romanian language will enter the cultural circuit from the fifth decennium of the 16th century. The typographies of Transylvania printed at first books in the Latin and German languages, and in 1544 a Romanian Catechism appeared at Sibiu, which aimed at promoting the Lutheran ideas amongst Romanians. Sibiu and Brasov became the main centers of spreading the Lutheranism of Transylvania. There were printed in the typography of Brasov, founded in 1535 by Johan Honterus, during 1535-1557 over 50 works in Latin, Greek and German languages, spread in the countries of Europe. Once the deacon Coresi came to Brasov in the half of the 16th century, it was started the publication of books with Cyrillic letters in the Slavonic, Romanian and bilingual languages for the Orthodox Christians. The Romanian printing activity knew a stagnation period that lasted from the last decennium of the 16th century until the fourth decennium of the 17th century. It restarted its activity during the reign of Matei Basarab in the Wallachia (1632-1654) and Vasile Lupu (1634-1653) in Moldova. The printing was introduced in Moldova in 1942, and in comparison, with the Wallachia and Transylvania, books in the Romanian language were preponderantly printed here, but over time, books in the Greek language destined for the Orthodoxes of Ottoman Emprire were also printed. After 1812, the East side of Moldova was annexed to Tsarist Russia. In 1814, it was founded in Chisinau, the capital of this province, a printing house providing literature for the churches of the eparchy; some of them were identified in countries of Central and Western Europe or in culture centers of Ukraine and Russia. Therefore, the books printed in the Romanian Countries, mainly of religious purpose in Romanian, Slavonic, Latin, German and Greek languages, were used by the Christians of different countries of Europe, in the West and East sides.