Între complexele arheologice reperate pe traseul gazoductului UngheniChişinău fi gurează şi o aşezare din evul mediu târziu (sec. XV-XVII), situată pe moşia satului Vălcineţ, la circa 2,3 km S de localitate, pe partea dreaptă a primului iaz de pe râul Bâc (Fig. 1, 1). Situl a fost descoperit în anul 1962, cu ocazia amenajării digului iazului amintit, când s-a distrus un număr mare de morminte de înhumaţie. La scurt timp, T. Fin, A. Nudelman şi G. Sergheev au efectuat două deplasări pe teren, constatând că cea mai mai mare parte a cimitirului, atribuit epocii bronzului, a fost distrusă prin lucrările de excavaţie. Totodată, în zona aferentă, spre V, a fost identifi cată o aşezare din evul mediu târziu. Rezultatele acestor prospecţiuni au fost consemnate de G. Sergheev într-un raport ştiinţifi c, rămas inedit1. O cercetare perieghetică în zona respectivă a mai realizat în anul 1984 V. Beilekci, localizând şi consemnând prezenţa aici a unui sit arheologic, dar cu presupuse urme de locuire geto-dacice şi din evul mediu timpuriu. Această ultimă informaţie a fost preluată, fără a fi verificată, şi în repertoriul arheologic din anul 1993, unde situl apare cu denumirea Temeleuţi II. În anul 2017, pe situl avut în vedere au fost efectuate cercetări perieghetice amănunţite, iar în sectorul lui estic a fost practicat şi un sondaj. De pe suprafaţa aşezării au fost adunate mai multe fragmente de vase lucrate la roată, caracteristice evului mediu târziu şi diferite piese de inventar, dintre care remarcăm un fals de aspru otoman argintat de la sfârşitul sec. XVI2, un inel şi două piese de centură de bronz şi o fusaiolă realizată dintr-un ciob ceramic (Fig. 2, 1-8, 16-18). Sondajul a fost trasat pe axul gazoductului, având orientarea VNV-ESE şi dimensiunile iniţiale de 2x2 m. Ulterior, după identifi carea unei instalaţii de foc, sondajul a fost extins, fiind dezvelită o suprafaţă rectangulără, cu dimensiunile de 3x4 m. Din stratul de cultură s-au recuperat câteva cioburi de vase lucrate la roată (Fig. 2, 9-15), mai multe oase de animale, precum şi fragmente de lut ars provenind din bolta instalaţiei, al cărei contur întreg a fost surprins la adâncimea de 0,6 m. Complexul (Fig. 1, 2-3) prezenta o instalaţie de foc menajeră, ce consta dintr-un cuptor de lut, de formă aproximativ circulară, cu diametrul de circa 1,35 m, şi o groapă de deservire cu combustibil, de formă ovală, cu dimensiunile de 1,1x1,6 m, afl ată în partea de vest. Pe parcursul anului 2018, în aşezarea din evul mediu târziu de la Vălcineţ vor fi efectuate săpături arheologice preventive în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenurilor din zona proiectului de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău.1 Informaţie furnizată de dr. Sergiu Matveev. 2 Determinare dr. Ana Boldureanu.figureFig. 1. Vălcineţ 2017. Poziţia topografi că a sitului (1) şi vederi asupra cuptorului, înainte (1) şi după degajare (3).figureFig. 2. Vălcineţ 2017. Ceramică (1-15), fusaiolă realizată dintr-un ciob (16) şi piese de bronz (17-18).