Investigaţiile arheologice din vara anului 2017 reprezintă continuarea cercetărilor din cadrul acestui sit şi au fost finanţate din proiectul Synchronizing the interrelations between population of the Cucuteni-Tripolye cultural complex and the Funnel Beaker culture (Opus 8 2014/15/B/HS3/02486), coordonat de dr.hab. Małgorzata Rybicka. Cercetările au fost efectuate în cadrul Secţiunilor IV şi V. Secţiunea IV (Fig. 1, A) a fost trasată la colţul de sud-est al SIII/2016, fiind delimitate printr-un martor cu lăţimea de 0,5 m. Este orientată pe direcţia NV-SE, fi ind compusă din două Sectoare: A (6x3 m) şi B (6x4 m), cu o suprafaţă totală de 44 m.p. În procesul de cercetare au fost descoperite câteva gropi care se adâncesc în calcar până la 70-80 cm; umplutura lor conţinea sol negru-cenuşiu în amestec cu vestigii arheologice. Până la dezvelirea rocii compacte de calcar, pe unele porţiuni a fost surprins un strat (cu grosimea de circa 5-8 cm) de culoare gălbui-cenuşie, compus din praf de calcar în amestec cu nisip, care probabil a fost utilizat pentru nivelarea podelei. Pe mijlocul peretelui de NE al sectorului B a fost dezvelită o concentraţie compactă de lut ars (75x55 cm) acoperită cu un strat de lipitură degresată cu pleavă de culoare maronie-gălbuie, care probabil provine de la un perete. În apropierea acestuia a fost dezvelită o groapă de par circulară (ø 50 cm) săpată în roca de calcar. Secţiunea V (Fig. 1, B) a fost trasată perpendicular sistemului defensiv compus din val şi şanţ, cu scopul de a verifica modul de construcţie al acestuia. Este orientată pe axa V-E, fiind compusă din nouă carouri de 2x2 m (A-H), cu o suprafaţă totală de 36 m.p. Drept urmare a investigaţiilor s-a constatat că şanţul a fost săpat în roca calcaroasă şi are formă convexă în secţiune. Are aproximativ 6 m la deschidere, îngustându-se până la circa 2 m la talpă şi se adânceşte până la 1,30-1,40 m de la nivelul actual de călcare. Valul reprezintă o construcţie formată din două rânduri paralele de piatră (cu dimensiunile de 15x20 şi 25x45 cm) amenajate la o distanţă de circa 2,7 m unul faţă de altul, spaţiul dintre ele fi ind umplut cu pietrişul scos din şanţ. Din ambele secţiuni a fost recuperat un ansamblu variat de vestigii reprezentat prin ceramică de factură fină şi grosieră, oase de animale, dar şi de o colecţie bogată de piese de inventar lucrate din lut, silex, piatră, corn şi os (Fig. 2). Un interes aparte prezintă un fragment de statuetă antropomorfă modelată din pastă fi nă (Fig. 2, 1). Este important de menţionat că în siturile specifice faciesului de tip Gordineşti plastica antropomorfă se întâlneşte foarte rar, în comparaţie cu perioadele anterioare.figureFig. 1. Gordineşti II-Stînca goală 2017. A – Secţiunea IV, vedere din sud-est; B – Secţiunea V, vedere din sud-est.figureFig. 2. Gordineşti II-Stînca goală 2017. 1-5 – piese lucrate din lut; 6-7 – piese lucrate din piatră şi silex; 8 – piesă lucartă din corn.