Influența gadjeturilor în dezvoltarea copiilor de vârstă fragedă
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
706 30
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-16 13:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
316.454.3 (6)
Procese sociale. Dinamică socială (583)
SM ISO690:2012
ROTARU-SÎRBU, Natalia. Influența gadjeturilor în dezvoltarea copiilor de vârstă fragedă. In: The contemporary issues of the socio-humanistic sciences, Ed. 10, 5-6 decembrie 2019, Chişinău. Chişinău, 2019: "Print-Caro" SRL, 2020, Ediția 10, pp. 192-197. ISBN 978-9975-3371-7-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
The contemporary issues of the socio-humanistic sciences
Ediția 10, 2020
Conferința "Preocupări contemporane ale științelor socioumane"
10, Chişinău, Moldova, 5-6 decembrie 2019

Influența gadjeturilor în dezvoltarea copiilor de vârstă fragedă

The influence of gadgets in the development of young children

CZU: 316.454.3

Pag. 192-197

Rotaru-Sîrbu Natalia12
 
1 Universitatea Liberă Internaţională din Moldova,
2 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 24 iulie 2020


Rezumat

Most young parents today are those who in their childhood were either left without the care of parents abroad, or adult family members went through a period of transition and economic instability and focused on material income and less on time given to children. The explanation of the parents at that time was most often: "As parents, we tried to have something to put on the table and to dress them, and we didn't have enough time for play or other activities". Today, parents practically refuse to listen to the suggestions of their grandparents in their children's education and tend to compensate to the maximum what they did not receive as children: to buy them toys, to fulfill all their children's desires, to satisfy all their whims, including leaving them in front of phones, TVs or other gadgets. The development of the child's brain in the first years of life depends on how much care he/she will take from the parent, but also how much the child will be allowed to know the world around him/her by: manipulating and researching objects, experiencing various actions and possibilities with the same objects or compared to others, the way he/she is spoken to and explained how things happen. Children who are always focused on video images from gadgets are not interested in social and routine life, they get used to fast images that revolve around them (due to the speed of transmission of video actions), and in real life objects have a slower movement. As a consequence, they become hyperactive, with hysterical behaviors taken from the video, with schoolchildren who have no functionality in real life and an enormous lack of self-service, emotional expression and communication skills: understanding adult language or fulfilling life and security related commands. As a consequence, the number of children with various behavioral or language disorders, labeled with various diagnoses, is increasing, but in reality it is a pedagogical neglect on the part of parents and the enormous amount of time spent in the video environment.

Majoritatea tinerilor părinți de astăzi sunt cei care la timpul lor în copilărie fie erau rămași fără grija părinților plecați peste hotare, fie că membrii adulți ai familiei treceau prin perioada de tranziție și instabilitate economică și puneau accent pe veniturile materiale și mai puțin pe timpul acordat copiilor. Explicația părinților de atunci cele mai dese ori fiind: ”Noi părinții ne străduiam să avem ce le pune pe masă și să-i îmbrăcăm, iar timp pentru joacă sau altceva activități nu ne ajungea”. Azi părinții practic refuză să asculte sugestiile buneilor în educația copiilor și au tendința să compenseze la maxim ceeea ce nu au primit în copilărie: să le cumpere jucării, să le îndeplinească toate dorințele copiilor, să le satisfacă toate mofturile inclusiv să îi lase în fața telefoanelor, tv sau alte gadjet-uri. Dezvoltarea creierului copilului în primiii ani de viață depinde de cît de multă grijă va avea din partea părintelui, dar și de cît copilului i se va permite să cunoască lumea din jur prin: a manipula și cerceta obiecte, a experimenta diverse acțiuni și posibilități cu aceleași obiecte sau în comparație cu altele, de felul în care i se vorbește și se explică cum au loc lucrurile. Copii care stau mereu țintiți spre imaginile video din gadjet-uri nu le este interesantă viața socială și rutinală, ei se deprind cu imagini rapide care se învîrt în jurul lor (din cauza vitezei de transmitere a acțiunilor video), iar în viața reală obiectele au o mișcare mai lentă. Respectiv drept consecință ei devin hiperactivi, cu comportamente isterice preluate din video, cu ecolalii care nu au funcționabilitate în viața reală și o lipsă enormă de abilități de autoservire, exprimare emoțională și de comunicare: înțelegere a limbajului adultului sau a îndepliniii comenzilor ce țin de viața și securitatea lui. Ca consecința crește numărul copiilor cu diverse tulburări de comportament sau limbaj, etichetați cu diverse diagnoze, însă în realitate este o delăsare pedagogică din partea părinților și timpul enorm de mult petrecut în mediul video.

Cuvinte-cheie
gadget, young age, behavioral disorders, pedagogical neglect,

gadjet, vîrsta fragedă, tulburări de omporatment, delăsare pedagogică