Articolul precedent |
Articolul urmator |
507 11 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-08-11 12:37 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
783:784.67(498)"XIX" (1) |
Muzică bisericească. Muzică sacră. Muzică religioasă (132) |
Muzică vocală (287) |
SM ISO690:2012 CRUCERU, Alexandru-Ionut. Istoria unui cântec scolar românesc compus de Macarie Ieromonahul: Cântarea diminetii. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 12, 28-29 mai 2020, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2020, Ediția 12, p. 52. ISBN 978-9975-84-123-8. DOI: https://doi.org/10.6084/m9.figshare.12366434 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 12, 2020 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 12, Chișinău, Moldova, 28-29 mai 2020 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.6084/m9.figshare.12366434 | ||||||
CZU: 783:784.67(498)"XIX" | ||||||
Pag. 52-52 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
„Cântarea dimineții” poate fi considerat unul dintre cele mai cunoscute și apreciate cântece românești prezente la ceremoniile școlare și alte evenimente publice, desfășurate pe parcursul secolului al XIX-lea. De asemenea, se află printre cele mai frecvente partituri regăsite în manuscrisele și publicațiile muzicale neobizantine. Poezia a fost creată în 1822 de Ion Heliade Rădulescu, însă prima sa versiune muzicală a fost compusă de Macarie Ieromonahul în jurul anului 1825, pe glasul al optulea („makam Nihavend”). Datorită background-ului său muzical „exotic”, în anii următori, „Cântarea dimineții” a fost interzisă de noua guvernare rusească și scoasă în afara școlilor publice românești. Ca urmare a politicilor de occidentalizare, în urma Regulamentului Organic (1831), versiunea lui Macarie a fost înlocuită cu o compoziție armonică pentru două voci. Cu toate acestea, melodia originală a fost revalorificată mai târziu de Anton Pann, care a devenit astfel cel dintâi care a publicat cântecul în 1848. Prezenta comunicare își propune să discute evoluția „Cântării dimineții”, de la începuturile sale până în secolul XX, luând în considerare variațiile estetice - ilustrate în unele manuscrise găzduite de Biblioteca Academiei Române -, precum și contextul istoric și politic. |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Cruceru, A.</creatorName> <affiliation>Biblioteca Academiei Române, România</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Istoria unui cântec scolar românesc compus de Macarie Ieromonahul: Cântarea diminetii</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2020</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-84-123-8</relatedIdentifier> <subjects> <subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>783:784.67(498)"XIX"</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2020</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>„Cântarea dimineții” poate fi considerat unul dintre cele mai cunoscute și apreciate cântece românești prezente la ceremoniile școlare și alte evenimente publice, desfășurate pe parcursul secolului al XIX-lea. De asemenea, se află printre cele mai frecvente partituri regăsite în manuscrisele și publicațiile muzicale neobizantine. Poezia a fost creată în 1822 de Ion Heliade Rădulescu, însă prima sa versiune muzicală a fost compusă de Macarie Ieromonahul în jurul anului 1825, pe glasul al optulea („makam Nihavend”). Datorită background-ului său muzical „exotic”, în anii următori, „Cântarea dimineții” a fost interzisă de noua guvernare rusească și scoasă în afara școlilor publice românești. Ca urmare a politicilor de occidentalizare, în urma Regulamentului Organic (1831), versiunea lui Macarie a fost înlocuită cu o compoziție armonică pentru două voci. Cu toate acestea, melodia originală a fost revalorificată mai târziu de Anton Pann, care a devenit astfel cel dintâi care a publicat cântecul în 1848. Prezenta comunicare își propune să discute evoluția „Cântării dimineții”, de la începuturile sale până în secolul XX, luând în considerare variațiile estetice - ilustrate în unele manuscrise găzduite de Biblioteca Academiei Române -, precum și contextul istoric și politic.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>