În Republica Moldova, ca şi în alte ţări vecine, odată cu introducerea prin anii ’50 în agricultură a hibrizilor de porumb dubli interliniari VIR 25, VIR 42, VIR 156 a crescut atât productivitatea, cât şi densitatea de cultivare a porumbului, de la 35-38 până la 40 mii de plante/ha. Apoi în anii ’80-’90 datorită trecerii ulterioare de la hibrizii dubli la hibrizii simpli modifi caţi: Moldavschi 385 AMRf, Moldavschi 420 AMRf, Moldavschi 291 AMRf, Moldavschi 425 AMRf şi Moldavschi 450 AMRf, a crescut iarăşi productivitatea şi densitatea plantelor de porumb până la 43-45 mii de plante/ha. Aceste calităţi biologice au fost posibil de îmbunătăţit datorită ameliorării porumbului cu majorarea complexului genelor favorabile spre prolifi carea plantelor care şi determină rezistenţa la densităţi sporite. Însă, sunt şi alte calităţi biologice esenţiale cum ar fi : rezistenţa la boli şi dăunători, cădere şi frângere etc., care pot fi îmbunătăţite prin metode ameliorative tradiţionale. Apoi am continuat lucrările de ameliorare în direcţia nouă, încrucişând cele mai adaptate linii elită locale cu linii şi hibrizi tardivi şi semitardivi înalt productivi şi prolifi caţi americani ca: B 14 A, B 37, B 73, B 84, P 101, X 5767, P 3569 ş.a. Generaţiile următoare segregante au fost cultivate pe fundaluri stresante, speciale de monocultura porumbului de circa peste 35 de ani, cu folosirea fertilizanţilor 150-200 kg/ha salpetru amoniacal şi concomitent majorând densitatea porumbului până la 50-55 mii de plante/ha. Din punct de vedere ştiinţifi c, am utilizat multilateral fenomenul genetic de transgresie a calităţilor agronomice valoroase în generaţiile segregante. Aşadar, caracterele ameliorative valoroase în majoritatea cazurilor sunt de origine poligenică şi legile mendeliene nu pot explica şi prevedea arhitectonica noilor linii conangvinizate viitoare. Prin majorarea diversităţii formelor parentale concomitent cu majorarea populaţiilor heterogenice a plantelor autopolenizate în populaţia segregantă F2 şi datorită fenomenului de transgresie, apare posibilitatea depăşirii limitei valorilor de expresie a caracterelor preţioase în liniile noi comparativ cu cele parentale. Astfel, apare posibilitatea progresivă şi permanentă la liniile noi atât a creşterii productivităţii, cât şi a majorării densităţilor de cultivare a porumbului şi sporirii rezistenţei plantelor la boli, dăunători, cădere, frângere, secetă şi arşiţă. Drept rezultat, am obţinut un set de 15 linii consangvinizate noi şi sintetizarea în baza lor a noilor hibrizi moderni mai performanţi. Primii hibrizi de porumb înaltproductivi prolifi caţi şi rezistenţi la condiţiile stresante ale mediului au fost sintetizaţi cu participarea liniilor proprii şi celor străine, apoi au apărut hibrizi performanţi dar sintetizaţi numai cu linii consangvinizate proprii. Astfel în anul 1995 au fost sintetizaţi şi omologaţi în Moldova şi Ucraina, zona silvo-stepă, hibrizii: Porumbeni 359 MRf şi Porumbeni 359 AMRf, în baza cărora stă linia consangvinizată maternă MK 262, care anual formează câte 2-3 ştiuleţi bine dezvoltaţi pe o plantă. Hibrizii semitardivi simpli actuali: Porumbeni 457 MRf şi Porumbeni 458 MRf sunt bine cunoscuţi în Republica Moldova, precum şi peste hotarele ei, iar în ultimii ani au fost omologaţi încă câţiva hibrizi şi mai superiori, cum ar fi : Porumbeni 443 MRf, Porumbeni 461 MRf şi Porumbeni 462 MRf. În anii favorabili creşterii şi dezvoltării porumbului ca anul 2010, s-a format o recoltă de peste 105 q/ha boabe uscate fără irigare, fi ind la o egalitate cu cei mai performanţi hibrizi străini: PR36R10, PR36K67, Furtis, Monjoa, etc. Însă în anii secetoşi ca anul 2007, recolta a fost cu 10% mai înaltă la hibrizii autohtoni faţă de cei străini menţionaţi mai sus. Cu participarea liniei noi AS 591 deja a fost creat noul hibrid simplu semitardiv Porumbeni 463, transferat în Comisia de Stat pe anul 2011. Aşadar, productivitatea înaltă şi rezistenţa sporită a noilor linii consangvinizate cît şi a hibrizilor semitardivi de porumb deschid posibilitate reală de trecere de la cultivarea în producere a hibrizilor simpli modifi caţi la cultivarea hibrizilor simpli mai performanţi şi moderni. Încălzirea globală a climei – 2002, 2003, 2007 – impun programelor de ameliorare a porumbului o însemnătate foarte mare, dar şi implimentarea cât mai rapidă în producere a acestor performanţe ameliorative noi.