Năutul (Cicer arietinum L.) este o specie leguminoasă cultivată în diferite regiuni ale Asiei şi în Europa de sud, apreciată pentru calităţile sale nutriţionale, gustative şi pentru rezistenţa la condiţiile cu climă aridă şi secetoasă ale regiunilor respective. În prima jumătate a secolului XX năutul era o cultură larg răspândită, însă odată cu dezvoltarea agriculturii extensive, specializarea gospodăriilor colective, unele culturi şi în particular năutul a fost cu timpul uitat, omis din cultură, păstrându-se doar în grădinile oamenilor din unele sate. Năutul este o cultură de perspectivă pentru Republica Moldova, în special în condiţiile din ce în ce mai aride pe timp de vară din ultimii ani şi cu risc sporit de secetă. Din păcate majoritatea populaţiilor locale de năut ce s-au cultivat timp de câteva zeci şi sute de ani s-au pierdut, soiurile aduse din alte regiuni deseori nu sunt destul de bine adaptate la condiţiile noastre pedoclimatice, în special la perioadele de precipitaţii abundente de la începutul sau sfârşitul vegetaţiei. Pentru obţinerea formelor şi soiurilor bine adaptate la condiţiile specifi ce pentru ţara noastră a fost pornit un amplu program de colectare, studiere şi selecţie a diferitor forme şi soiuri de năut. Au fost colectate şi studiate pe parcursul a câtorva ani succesivi mostre de soiuri şi populaţii locale ce corespund condiţiilor noastre pedoclimatice. Din acestea au fost selectate pentru studii de ameliorare o serie de genotipuri, care prezentau anumit interes. De exemplu, forma 2-98 prezintă o populaţie locală caracterizată prin precocitate, lipsa regenerării terminale (prelungirea perioadei de vegetaţie în caz de ploi în luna august), calitate bună a boabelor, dar productivitate scăzută comparativ cu soiuri performante, dar puţin adaptate condiţiilor Republicii Moldova. Pentru obţinerea materialului iniţial pentru ameliorare pe baza liniei 2-98 s-a folosit iradierea cu raze gama. Pentru această linie doza semiletală este de aproximativ 250-275 Gy. În cazul condiţiilor nefavorabile din timpul vegetaţiei, plantele M1 sunt mult mai sensibile, în special la începutul vegetaţiei şi la înfl orire, pier masiv în caz de arşiţă sau secetă, sunt mai puternic atacate de boli şi dăunători. Aceste pierderi fac ca selectarea formelor mutante să fi e foarte anevoioasă, uneori din cauza condiţiilor nefavorabile se pierde munca a mai multor ani. Iradierea repetată pe parcursul generaţiilor succesive permite sporirea esenţială a variabilităţii induse comparativ cu folosirea mutagenezei induse aplicată doar o singură dată. În cazul iradierii repetate, boabele colectate de la plantele M1 sunt iradiate cu raze gama, apoi boabele de la plantele M2 1, sunt iarăşi iradiate şi acest tratament poate fi repetat de mai multe ori. Iradierea repetată a boabelor de năut pe parcursul mai multor generaţii succesive s-a efectuat pe parcursul anilor 2005-2011, din păcate seceta catastrofală din anul 2007 a întrerupt acest ciclu, distrugând în proporţie de 100% toate populaţiile obţinute. Iradierea repetată se face cu doze mai mici ca cea semiletală. În urma studiilor s-a observat că doza optimală de iradiere repetată este de 150-200 Gy indiferent de câte iradieri precedente au fost aplicate. În anii cu condiţii nefavorabile doza aplicată e de dorit să fi e mai mică. Doze mai mari de 200 Gy duc la o viabilitate scăzută şi o fertilitate aproape de zero a plantelor. De asemenea, perioada de vegetaţie la plantele iradiate repetat se prelungeşte comparativ cu martorul. Deşi riscurile şi pierderile în caz de condiţii nefavorabile sunt sporite, numărul de forme mutante selectate este de 2-3 ori mai mare ca în cazul iradierii simple, volumul de muncă este mai mic şi se poate de lucrat cu forme mutante deja selectate, ce deja posedă caractere preţioase pentru ameliorare. Astfel, iradiind doar câte 500 boabe de la plantele M1 s-au obţinut pe parcursul a 5 ani de studiu un număr de 2 ori mai mare de forme mutante comparativ cu iradierea a 3000 boabe de năut. Pe parcursul acestor cicluri de iradiere repetată din populaţiile obţinute pot fi selectate forme cu caractere valoroase pentru ameliorare. Acestea pot servi ulterior pentru iradiere succesivă pentru obţinerea formelor cu câteva caractere mutante sau ca material iniţial pentru ameliorare.