Manifestul de la Leiden sau cum să utilizăm datele scientometrice în evaluarea cercetării? | Instrument Bibliometric National
Închide

Institutul de Dezvoltare a Societatii Informationale EXPERT on-line ASMCNAA DISCUS projectIndicatori CDI

Manifestul de la Leiden sau cum să utilizăm datele scientometrice în evaluarea cercetării?

2016-11-22  Accesări: 14  Vizitatori unici: 12

Datele scientometrice / bibliometrice se utilizează tot mai des în evaluarea ştiinţei din Republica Moldova. Atitudinea faţă de acest fenomen este contradictoriu în comunitatea ştiinţifică. Cei care acceptă indicatoriii scientometrici argumentează că, în condiţiile unei comunităţi mici şi a unei societăţi postsovietice cu grave probleme de etică ştiinţifică, aceştia asigură un grad mai mare de obiectivate decât evaluarea colegială, iar adversarii acestui mod de evaluare susţin că ierarhizarea în baza punctajului acumulat nu reflectă calitatea cercetării şi conduce la o goană după rezultate formale. Adepţii ambelor tabere pot prezenta exemple din concursurile în care au participat, care sunt convingătoare în a demonstra că au dreptate. De ce se întâmplă aşa? Pentru că deseori cei care le implementează nu cunosc principiile de aplicare a indicatorilor scientometrici. Ele sunt cunoscute în literatura de specialitate, însă doar în anul 2015 au fost sintetizate sub formă de 10 principii în Manifestul de la Leiden.

 

Pe scurt, ele prevăd următoarele:

 

1.    Sprijinirea evaluării experte calitative prin evaluarea cantitativă. Este evident că acest lucru este valabil atunci când rezultatele cantitative sunt recunoscute internaţional, iar evaluatorii respectă normele de bună conduită în cercetare;

 

2.    Măsurarea performanței în funcție de misiunea de cercetare a instituției, a grupului sau a cercetătorului. Pentru cercetătorii din ştiinţa fundamentală sunt importante articolele în reviste cu factor de impact, pentru cei din cercetarea aplicativă – brevetele, soluţiile pentru probleme sociale etc.

 

3.    Protejarea excelenței în cercetarea relevantă locală. Aceasta se referă la unele cercetări din domeniul socio-umanistic.

 

4.    Menținerea bazelor de date și a proceselor analitice deschise, transparente și simple. Bazele de date trebuie construite după principii și mecanisme anunțate clar.

 

5.    Posibilitatea verificării datelor și analizei de către cei evaluaţi. Iar factorii de decizie ar trebui să aibă în vedere că, pentru a aduna și procesa date precise de înaltă calitate este nevoie de timp și bani.

 

6.    Luarea în considerare a diferențelor între domenii privind practicile de publicare și citare. Cea mai bună practică este să fie stabilit un set de indicatori posibili și să se permită domeniilor să aleagă dintre ele.

 

7.    Fundamentarea evaluării fiecărui cercetător pe o judecată calitativă a portofoliului. Evaluarea colegială este esențială pentru a nu se ajunge la situații greșite precum ordonarea simplă după H-index, care înseamnă adesea o ordonare după vârstă, pentru că acest indicator crește în timp chiar și atunci când nu publici nimic.

 

8.    Evitarea certitudinilor nefundamentate și a falsei precizii. Ar trebui folosiți indicatori multipli pentru a oferi o imagine multilaterală și robustă, și să nu se facă comparații pe baza unor diferențe nesemnificative (ex., faptul ca factorii de impact au trei zecimale nu inseamnă că ele sunt semnificative).

 

9.    Recunoașterea efectelor sistemice ale evaluării și a indicatorilor. Sunt preferabili un complex de indicatori, deoarece unul singur invită la vânătoare spre îndeplinirea acestuia.

 

10.     Examinarea regulată a indicatorilor și actualizarea acestora. Misiunile de cercetare și obiectivele evaluării sunt schimbătoare, iar însăși sistemul de cercetare în sine evoluează.

 

În concluzie, Manifestul Leiden menţionează că metricile de cercetare pot oferi informații esențiale care ar fi greu de strâns sau înțeles prin expertiză individuală. Dar trebuie de evitat ca informațiile cantitative să se transforme din instrument în țintă. Cele mai bune decizii sunt luate prin combinarea dovezilor cantitative și calitative. Procesul decizional referitor la știință trebuie să se bazeze pe procese de înaltă calitate care beneficiază de informații prin date de cea mai mare calitate.

 

Traducerea completă în limba română a Manifestului Leiden poate fi accesată AICI.

 

Un comentariu al Manifestului Leiden cu referinţă la situaţia din România poate fi accesat AICI.

 

dr.hab. Gheorghe Cuciureanu