Fashion slangism – jargon sau argou? O direcție modernă în design vestimentar
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
15 0
SM ISO690:2012
REABENCHI, Eugeniu. Fashion slangism – jargon sau argou? O direcție modernă în design vestimentar In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 8, 8-9 februarie 2024, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2024, Ediția 9, pp. 255-256. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 9, 2024
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society"
8, Chişinău, Moldova, 8-9 februarie 2024

Fashion slangism – jargon sau argou? O direcție modernă în design vestimentar

Fashion slangism – jargon or slang? a modern direction in clothing design


Pag. 255-256

Reabenchi Eugeniu
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 20 mai 2024


Rezumat

Moda, ca orice domeniu de activitate, posedă un limbaj pe care doar cei din interior îl pot înțelege, unde există atât „profesionalisme” cât și cuvinte ambigue. Noile expresii apar atât de des încât chiar și profesionalii domeniului abia de reușesc să-și actualizeze vocabularul. Foarte des, activitatea de bază și articolele despre design, modă folosesc un anumit „jargon” asociat cu o activitate sau alta referitoare la procesul de lucru, publicitatea anti-cipată, promovarea, managementul sau realizarea creațiilor, a cărui origine provine ade-sea din limba engleză, dar și franceză, rusă, coreeană etc. astfel, prin acest material destul de generalizat la temă, se vrea ca o dezvăluire semnificativă a unor cuvinte „la modă” care sunt atât de des folosite de guru industriei și design-ului vestimentar. Comunicarea este destinată problemelor actuale a influenței limbilor străine asupra limbajului profesional modern. Sunt luate în considerare motivele, sursele, căile de pătrundere a termenilor în domeniul profesional – designul vestimentar, precum și principalele domenii de utilizare a acestora. Sunt atinse problemele avantajului colaborărilor profesionale în legătură cu cuvintele străine. Este prezentată o încercare de a analiza motivele „jargonalizării” globale a limbilor lumii și o scurtă listă cu traducere, explicație și utilizare în interiorul și exteriorul profesiei. Legătura dintre limbă și cultură profesională, limbă și societate consumătoare se exprimă în răspunsul imediat al sistemului lingvistic la procesele globale care au loc în societate, în adaptarea sistemului lingvistic la schimbările cauzate de aceste procese, migrare, călătorii. Momentul de cotitură și înfrumusețare a dialogului, timpul schimbărilor intense în condițiile politice, sociale și culturale ale societății, este momentul și timpul unei anumite restructurări a sistemului lingvistic, în primul rând la nivel lexical. Nivelul lexical al limbajului, cel mai mobil și mai supus schimbării, pe de o parte, și clar structurat, pe de altă parte, reflectă în mod explicit schimbările care au loc în viața socială. Sistemul lexical al unei limbi este un fel de „ghid” al schimbărilor sociale și al preferințelor membrilor comunității (profesionale sau nu). Pe de o parte, vocabularul profesional reflectă caracterul profesional al activității, pe de altă parte, vocabularul și limbajul în general influențează formarea conștiinței profesionale. Schimbarea conștiinței publice aduce schimbări în sistemul lexical al limbii sub forma unui număr imens de elemente noi (neologisme, arhaisme, cuvinte străine, jargon, cuvinte din argou etc.), retragerea de la utilizarea activă a multor cuvinte ce denotă concepte care și-au pierdut relevanța, apariția unor noi conotații etc. Perioada de schimbări și reforme simțitoare rapide care a început în țară la începutul anilor '90 ai secolului XX și continuă până în zilele noastre, a afectat toate domeniile profesionale, în primul rând viața economică/ profesională, politică și culturală. Prin urmare, nu este de mirare că vocabularul diferitor profesii din ultimele decenii a atras atenția specialiștilor aparent corect pronunțate sau utilizate dar și multor cercetători ca obiect de analiză profesională.