Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2024-06-12 12:42 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
37.015.1+14 (1) |
Fundamentals of education. Theory. Policy etc. (4076) |
Philosophical systems and points of view (101) |
![]() BOGATU, Eugenia. Aspecte pragmatice ale educației în Republica Moldova : perspective ale gândirii critice. In: Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane: Educație și gândire critică, 17-18 noiembrie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2022, Ediția a 5-a, pp. 29-30. ISBN 978-9975-159-95-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane Ediția a 5-a, 2022 |
||||||
Conferința "Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane" Chişinău, Moldova, 17-18 noiembrie 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 37.015.1+14 | ||||||
Pag. 29-30 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Ne propunem să analizăm contextul instituțional și modalitățile în conformitate cu care se desfășoară, după anii 1990, educația socială în Republica Moldova. În perioada post-sovietică, învățământul din Republica Moldova a trecut și trece prin metamorfoze continui, implicit și la capitolul educație socială. Astfel, în învățământul de la ciclul primar, gimnazial, liceal în toți acești ani elevii au studiat mai multe discipline la începutul perioadei post-sovietice - Noi și legea, după anii 2001 – Educația civică, iar începând cu 2018 – Educația pentru societate. Toate aceste discipline au menirea să formeze actualii și viitorii cetățeni ai Republicii Moldova. Pentru a identifica care este starea de lucruri ce vizează predarea educației sociale în învățământul din Republica Moldova am realizat o cercetare calitativă privind disciplinele Dezvoltarea personală și Educație pentru societate, predate elevilor din ciclul liceal. Un factor determinant, pe care îl evidențiem în studiul nostru, îl reprezintă faptul că o importanță majoră o au rațiunile pragmatice, și în special contribuțiile aduse de pragmatismul american (Peirce, James, Dewey) de care trebuie să se țină cont în predarea educației sociale în instituțiile de învățământ. De exemplu, Dewey, autorul lucrării Pshologia și pedagogia gândirii face o distincție între logic și psihologic – valabilă și azi. De aspectul logic țin ideile fixate în cultură prin concepții, legi (inducție, deducție, raționament, concret-abstract etc); de latura psihologică țin aspectele anterioare ale educației, legate de formarea motivației.Acțiunile eficiente, atât de importante pentru contextul social, sunt determinate în sensul cel mai direct de raționalitate și gândire critică. Iar gândirea critică autentică, din punct de vedere pragmatic este dezvoltată prin intermediul dinamicii reflecției filosofice. În instituțiile de învățământ din Republica Moldova reflecția filosofică ar putea fi dezvoltată atât în contextul studierii eticii, logicii și filosofiei pentru copii, cât și în cadrul celorlalte discipline umaniste studiate de către elevi. |
||||||
Cuvinte-cheie educaţie, gândire critică, pragmatism, filosofie, netică, psihologie socială, education, critical thinking, pragmatism, philosophy, ethics, social psychology |
||||||
|